Craiova reprezintă raiul clonatorilor de carduri din România, la fel cum Vâlcea este capitala neoficială a înşelăciunilor pe internet.
Două dintre judeţele Olteniei au ajuns în fruntea criminalităţii cibernetice din România.
Craiova este vestită la nivel naţional şi chiar internaţional în privinţa fraudelor informatice, fiind considerată de poliţiştii de la Crimă Organizată un soi de capitală neoficială a infracţiunilor cu carduri clonate. La fel de renumite sunt oraşele Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, considerate drept centrele naţionale ale înşelăciunilor prin internet.
Zece arestaţi
Poliţiştii doljeni de la Crimă Organizată şi procurorii DIICOT fac tot posibilul să se menţină „în priză" cu privire la acest fenomen infracţional de amploare. Doar de la începutul anului au fost arestate în Craiova zece persoane care se îndeletniceau cu fraude informatice, mai ales prin clonare de cărţi de credit.
„Fenomenul acestor infracţiuni cibernetice a luat amploare în ultima vreme, poate şi din cauza crizei mondiale, care îi face pe infractori să se orienteze către fapte prin care se obţin sume mari de bani cu riscuri foarte mici. Pe de altă parte, astfel de infracţiuni informatice reprezintă motorul pentru alte infracţiuni de crimă organizată", a declarat comisarul Silviu Văcaru, împuternicit la comanda Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Craiova.
Potrivit unui recent studiu realizat în România de corporaţia elveţiană KPMG – reţea globală de firme specializate în servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor – volumul de raportare al fraudei electronice a crescut faţă de perioada similară a anului trecut cu 45%, în condiţiile în care se constată şi o creştere a complexităţii produselor software folosite pentru înfăptuirea fraudei de către infractori. Ca arii principale de interes ale infractorilor rămân serviciile financiare şi cele de îngrijire medicală, iar principalele căi prin care securitatea on line este compromisă rămân site-urile web infectate (63%), mesajele e-mail infectate (48%) şi atacul de tip „phishing" (48%).
Pisicuţa îţi zgârie cardul
În România, infractorii cibernetici rămân fideli celor două variante clasice de infracţiune cu ajutorul calculatorului: clonarea cardurilor bancare şi înşelăciunea pe internet.
O amploare deosebită a luat-o în ultima vreme activitatea de „phishing" – mod de operare folosit de hackeri, prin înfiinţarea de site-uri false ale unor instituţii financiar-bancare, pentru a obţine datele de identificare ale cardurilor unor persoane, în scopul retragerii frauduloase a sumelor de bani de pe aceste carduri. Pentru a evita ţepele de tip „phishing", oamenii legii le recomandă cetăţenilor să fie atenţi la site-urile care le solicită datele cardurilor bancare.
Informaţiile de pe carduri pot fi obţinute însă şi prin metode „tradiţionale", folosind aparate de genul „pisicuţelor", care, instalate pe bancomate (uneori prin intermediul unor false guri de bancomat) obţin datele de pe carduri, iar cu ajutorul unor minicamere (mascate de multe ori de diferite abţibilduri amplasate pe bancomat) se vizualizează codurile PIN. Inscripţionând aceste date pe carduri blanc, infractorilor nu le mai rămâne decât să ia banii din conturile păgubiţilor.
Cea de-a doua variantă de infracţiune cibernetică este frauda pe internet. Aceasta presupune vânzarea – prin intermediul unor site-uri specializate sau special construite – unor bunuri inexistente. Persoanele interesate de preţurile foarte bune cerute pe aceste bunuri oferite spre achiziţionare plătesc, însă nu primesc niciodată ceea ce au achitat, întrucât obiectul vândut nici măcar nu există.
Există însă şi alte infracţiuni atipice, care utilizează tehnica informatică. O astfel de faptă este, spre exemplu, pornografia infantilă, infracţiune pentru care, cu doar trei săptămâni în urmă, a fost arestat preventiv craioveanul Nicolae Lăudat, de 23 de ani.
Cooperare internaţională
Poliţiştii craioveni de la Crimă Organizată încearcă şi ei să ţină pasul cu noile tehnici ale infractorilor cibernetici, mergând la specializări în Germania, Franţa, Italia, dar şi SUA ori Canada. În investigarea unor astfel de fapte, ei colaborează strâns cu Secret Service-ul american, dar şi cu serviciile specializate din cadrul Uniunii Europene.
