Magistraţii instanţelor craiovene au ajuns de poveste după mai multe hotărâri judecătoreşti de contencios administrativ în care au suspendat… aplicarea unei legi.
În sistemul juridic românesc, magistraţii au obligaţia să aplice legea şi să vegheze la respectarea sa. Judecătorii craioveni au dovedit însă că legea nu înseamnă nimic pentru ei, suspendând-o după bunul plac, atunci când diverse interese o cer. Aşa s-a întâmplat de 40 de ori doar anul trecut, iar această atitudine de aroganţă a judecătorilor din Dolj faţă de lege a continuat şi în acest an. Iată mai jos despre ce este vorba.
Suspendare „de drept“
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în forma sa actuală republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29.05.2007, prevede – în cadrul art. 94 litera m) – că raportul de serviciu al funcţionarilor publici „se suspendă de drept" în cazul în care faţă de funcţionarul public „s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h)". Mai precis, funcţionarul public este suspendat „de drept", în baza legii, în cazul în care a fost trimis în judecată de procurori „pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice".
În baza acestor texte de lege, în mod normal, conducătorul unei unităţi, în momentul în care ia la cunoştinţă de trimiterea în judecată a unui funcţionar din subordine, ar trebui să dea o decizie prin care să „ia act" că raportul de muncă al subordonatului său a fost suspendat de drept, conform Legii nr. 188/1999, republicată.
Lege opţională pentru judecători
În situaţia în care un funcţionar public atacă în justiţie decizia de suspendare a sa din funcţie, pe baza textelor legale menţionate mai sus, judecătorilor nu le-ar rămâne decât să respingă o asemenea acţiune, pe motiv că suspendarea nu este dispusă de conducătorul unităţii, ci se aplică de drept, în baza legii, în momentul trimiterii în judecată, şi durează până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile. Aşa spune legea, aşa spun şi judecătorii din orice alt colţ al ţării. Nu însă şi cei de la instanţele craiovene…
La Tribunalul Dolj şi Curtea de Apel Craiova, judecătorii au inventat o cale prin care să fie mai tari chiar decât parlamentul, dispunând după bunul-plac dacă o lege se aplică sau nu. Folosind drept paravan Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, magistraţii celor două instanţe au decis în repetate rânduri că decizia conducătorului unităţii, prin care acesta „ia act" că subalternului său i se aplică „de drept" suspendarea din funcţie, poate fi atacată în justiţie ca orice alt act administrativ. Aşa au ajuns judecătorii să dispună suspendarea actului administrativ, dar, de fapt, prin aceasta dispuneau direct suspendarea aplicării unei norme imperative a legii.
Profită cine trebuie
Aceasta este calea prin care au scăpat de suspendarea dispusă obligatoriu de lege cei 36 de funcţionari de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, trimişi în judecată de DNA pentru că au produs bugetului de stat un prejudiciu de 30 de milioane de euro, semnând documentele pe baza cărora s-a rambursat ilegal TVA firmelor controlate de Genică Boerică, Samir Sprânceană şi Ion Fotescu în perioada 2001-2004. Tot astfel au scăpat de suspendare şeful Serviciului Disciplina în Construcţii din cadrul Primăriei Craiova, Gheorghe Daici, şi unul dintre subalternii săi, Ionel Păpălă, care au recunoscut cu sinceritate în faţa procurorilor DNA că au săvârşit un fals. Trimişi în judecată pentru fals şi abuz în serviciu, cei doi funcţionari au fost suspendaţi abia două luni mai târziu şi numai atunci când Gazeta de Sud i-a atras atenţia primarului că e obligat să-i suspende. Au fost însă repuşi în funcţie de Tribunalul Dolj, ai cărui judecători s-au gândit că, deşi suspendarea e „de drept", bieţii funcţionari sunt săraci şi n-au din ce trăi.
Pe aceeaşi cale s-a ajuns la o situaţie incredibilă în alt dosar al procurorilor craioveni de la DNA. Astfel, inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, Silviu Viorel Cotigă, a fost trimis în judecată pentru şantaj, procurorii DNA considerând că acesta l-a şantajat pe patronul unui service auto din Craiova, trimiţându-i controalele pe cap pentru a-l convinge să „facă uitată" o datorie. Martorii principali în acest dosar erau chiar doi inspectori de la ITM Dolj. Suspendat de Ministerul Muncii, Cotigă a fost însă repus în funcţie printr-o decizie a Curţii de Apel Craiova, revenind pe postul de şef al… martorilor din proces!
În atenţia CSM
Aceste decizii incredibile ale justiţiei craiovene au făcut subiectul unei analize la un seminar al reprezentanţilor din mass-media locale, organizat de Freedom House România, în cadrul proiectului „Iniţativa pentru o Justiţie Curată" şi finanţat de CEE Trust. La acest seminar, care a avut loc luna trecută, la Pârâul Rece, judeţul Braşov, s-au aflat printre invitaţi Daniel Morar, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Horaţiu Baias, procuror DNA, Livia Săplăcan, purtătoare de cuvânt a DNA, judecătorul Cristian Danileţ, vicepreşedintele SoJust, Laura Ştefan, coordonator anticorupţie în cadrul Societăţii Academice Române (SAR), dar şi cunoscutul jurnalist de investigaţii transfrontaliere Paul Radu.
Discuţiile pe marginea acestui subiect au scos la iveală, în cadrul seminarului amintit, faptul că astfel de decizii ale instanţelor de contencios administrativ, prin care judecătorii şi-au arogat dreptul de a suspenda executarea unei norme imperative, precum cea privind suspendarea de drept a funcţionarilor deferiţi justiţiei, pot fi întâlnite doar în judeţul Dolj.
„Aşa ceva nu e posibil! Ce se întâmplă la voi în Craiova?", a întrebat judecătorul clujean Cristian Danileţ, vicepreşedintele SoJust, în timp ce reprezentanţii DNA au susţinut că trebuie sesizat Consiliul Superior al Magistraturii pentru a verifica în ce condiţii s-au dat astfel de soluţii.
Justiţia, subiect de banc
După cazul Gorbunov, care, din păcate, nu este nici pe departe culmea gafelor din justiţia craioveană, judecătorii din Dolj au ajuns chiar să fie subiectul unui banc, spus între avocaţi la uşa sălilor de judecată şi pe care vi-l prezentăm mai jos:
Doi avocaţi discutau la o bere:
– Ai auzit că Ucraina şi-a recâştigat teritoriile din Marea Neagră pe care le pierduse la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga?
– Nu ştiam. Cum a făcut?
– Simplu, a făcut recurs la Tribunalul Dolj!
