Seismul, care s-a simţit peste tot în ţară, se încadrează în activitatea de mişcare telurică normală şi nu a provocat pagube materiale sau victime omeneşti.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter s-a produs, sâmbătă seară, în România. Potrivit Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a început la ora 20.18 şi a durat aproximativ cinci minute. Mişcarea telurică a avut epicentrul în zona Vrancea, la 120 km adâncime, şi se încadrează în activitatea seismică normală.
Cutremurul a fost resimţit în mai multe zone ale ţării şi a afectat comunicarea pe reţelele de telefonie mobilă.
Potrivit directorului general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, prof. dr. Gheorghe Mărmureanu, în Bucureşti seismul s-a simţit la 4,5 grade pe scara Richter şi a fost urmat de mai multe replici de mică intensitate. Mărmureanu a dat asigurări că nici un cutremur important nu va avea loc în România în următoarea perioadă.
Ultimul cutremur de magnitudine semnificativă s-a produs în România pe 2 martie. Seismul a avut 3,4 grade pe scara Richter şi epicentrul tot în Vrancea.
Un milion de români
în pericol
Un raport ONU, dat publicităţii nu demult, avertizează că peste un milion de români ar putea fi afectaţi, în cazul producerii unui seism de peste 7 grade pe scara Richter. Clădirile marcate cu bulină roşie ar fi primele în pericol să se prăbuşească în cazul unui cutremur de magnitudine ridicată. Statul român a luat în ultimii ani măsuri de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, însă locatarii şi asociaţiile de proprietari nu s-au grăbit să beneficieze de fondurile destinate renovării imobilelor.
Ministerul Dezvoltării a aprobat, în 2009, un buget de zece milioane de lei pentru consolidarea clădirilor din clasa I de risc seismic. Numai în Bucureşti sunt peste 300 de imobile incluse în această clasă, iar până acum doar 14 au fost consolidate, iar alte şapte sunt în curs de consolidare.
În cazul unui cutremur, pericole pot apărea şi din cauza distrugerii reţelelor de alimentare cu gaze şi energie electrică. Nici oamenii surprinşi de un eventual seism în stradă nu ar fi feriţi de pericole, din cauza panourilor publicitare care s-ar putea prăbuşi.
Recentul raport ONU arată că pe lista celor mai afectate ţări în caz de cutremur se numără România, Italia şi Grecia. Bucureştiul este a doua capitală din Europa, după Lisabona, cu risc seismic ridicat. Distrugerile ar fi mari: zeci de mii de clădiri ar fi avariate, iar alte mii s-ar prăbuşi într-un final, în urma unui cutremur grav. Specialiştii dau însă asigurări că în România nu există pericolul unui seism puternic.
Conform statisticilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dolj, în Craiova sunt 21 de clădiri care s-ar putea prăbuşi în urma unui astfel de cutremur. Acestea sunt împărţite pe clase de dezastre. Cinci dintre ele – dintre care trei sunt secţii ale Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ – sunt catalogate cu clasa I seismică, adică la un cutremur de mare magnitudine se vor prăbuşi, zece sunt în clasa a II-a seismică, şi ele cu mari şanse de distrugere în cazul unui seism puternic, iar cele din clasa a III-a înseamnă că au o şansă minimă de a rezista.
Recomandări
Parcă presimţind producerea seismului, ISU Dolj a făcut publice, la sfârşitul săptămânii trecute, câteva sfaturi privind comportamentul în caz de cutremur.
Cetăţenilor li se recomandă în primul rând să-şi păstreze calmul în asemenea situaţii şi să nu intre în panică. Dacă se află în clădiri, trebuie să rămână pe loc, departe de ferestre sau de pereţii exteriori, protejându-se sub tocul unei uşi, sub o grindă, sub o masă ori un birou solid şi, pe cât posibil, să închidă sursele de foc din apropiere. Cei care se află într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserică, stadion, săli de întrunire) nu trebuie să alerge către ieşire. Aceia care se află în afara clădirilor trebuie să se deplaseze cât mai departe de imobile, pentru a se feri de eventualele obiecte care se pot desprinde din acestea. Persoanele surprinse de seism în autoturism trebuie să oprească într-un loc deschis, cât mai departe de clădiri, poduri, pasaje şi linii electrice, iar cetăţenii aflaţi într-un mijloc de transport auto sau pe calea ferată trebuie să aştepte să se termine mişcarea seismică, apoi să coboare, după ce s-au deschis uşile, fără să se îmbulzească.
1.500 de morţi în 1977
Cel mai devastator cutremur înregistrat vreodată în ţara noastră a avut loc pe 4 martie 1977. Seismul a înregistrat 7,2 grade pe scara Richter şi a durat aproximativ un minut. În întreaga ţară, peste 1.500 de oameni au murit atunci sub dărâmături. Cele mai multe victime, în jur de 1.400, s-au înregistrat în Capitală. Aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Epicentrul cutremurului din ‘77 a fost localizat tot în zona Vrancei, la o adâncime de circa 100 km.
