Conform dispoziţiilor legale adoptate în conformitate cu normele europene, depozitele de gunoi nu mai pot funcţiona, iar activitatea de colectare a deşeurilor trebuie sistată, începând cu luna iulie a acestui an. La nivelul celor 70 de comune şi oraşe din judeţul Gorj existau încă dinainte de 1989 gropi de gunoi, majoritatea fără a respecta normele de mediu. După cum au declarat şefii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj, în ultimii ani a fost sistată activitatea de colectare la majoritatea depozitelor de deşeuri, rămânând deschise gropile de gunoi din trei comune şi depozitele de deşeuri din şase oraşe. Este vorba de comunele Baia de Fier, Polovragi şi Mătăsari, precum şi de localităţile urbane Turceni, Târgu-Cărbuneşti, Ţicleni, Bumbeşti-Jiu, Novaci şi Motru. La groapa de gunoi de la Rovinari a fost sistată depunerea deşeurilor încă din 2007.
Localităţi codaşe
Pentru a putea desfăşura în continuare activităţi de salubritate pe raza oraşelor sau a comunelor, consiliile locale au avut obligaţia de a înfiinţa şi dota servicii de salubritate şi de a încheia contracte cu depozite autorizate. La Târgu Jiu, serviciul de salubritate a fost concesionat către un întreprinzător privat. Tot la Târgu Jiu, firma austriacă UEG a înfiinţat un depozit ecologic, unde este colectat, în baza unor contracte, gunoiul din judeţ. Gheorghe Fometescu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj, a declarat că există comune precum Turcineşti sau Băleşti care aduc deja gunoiul la depozitul central de la Târgu Jiu, având servicii de salubritate înfiinţate, utilaje pentru transportul gunoiului, precum şi pubele în fiecare gospodărie. Există însă la nivelul judeţului 13 localităţi, din totalul de 70, în care nu s-a făcut nimic în ceea ce priveşte managementul deşeurilor. „Consiliile locale au fost mai mult decât delăsătoare şi nu au accesat în ultimii ani nici un fel de fonduri europene. Aveau la dispoziţie Programul PHARE şi au şi acum fondurile structurale de pe Axa 4 POS Mediu. Nu s-au mişcat deloc şi au rămas în afara sistemului. Trebuia să înfiinţeze servicii, să doteze gospodăriile cu pubele, să îi conştientizeze pe localnici că trebuie să plătească pentru a li se ridica deşeurile din curte şi să nu le mai arunce în apă sau prin pădure. O să vedem ce o să facem cu aceste 13 localităţi, ca printr-o formă de asociere să le cuprindem în sistemul de management centralizat al deşeurilor. Din 16 iulie 2006 au avut timp să se organizeze, dar nu au făcut nimic, iar din iulie se va lucra în alt sistem. Cele trei comune şi cele şase oraşe au depus la noi bilanţul de mediu şi din iulie activitatea la depozitele de gunoi va fi sistată", a declarat Gheorghe Fometescu.
Gunoi prea scump
Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj a mai menţionat că la toate gropile de gunoi care vor fi închise trebuie executate lucrări de blocare a căilor de acces. De asemenea, de la caz la caz, deşeurile vor fi acoperite cu pământ, iar zonele vor fi împrejmuite. Există în continuare localităţi unde autorităţile nu dau semne că ar renunţa la vechile depozite de gunoi. Dacă la Ţicleni gunoiul este depozitat în continuare pe vechiul amplasament, la vechea groapă de gunoi de la Târgu Jiu, poliţia comunitară este chemată deseori să aplaneze conflictele dintre căutătorii de peturi. În prezent, o tonă de peturi este plătită cu 300 de euro. Noul sistem de management al deşeurilor nu prea îi încântă nici pe edilii din Târgu Jiu, care încă negociază cu şefii noului depozit ecologic preţul pentru fiecare tonă de gunoi. La un moment dat, se apelase la soluţia trimiterii tractoarelor cu deşeuri la un depozit din Vâlcea datorită preţului mai scăzut, perceput pentru fiecare tonă de gunoi: „A fost o scăpare a societăţii de salubritate şi a fost vorba doar de nişte neînţelegeri. Nu ai cum să duci gunoiul la Vâlcea, când ai depozit ecologic autorizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului la Târgu Jiu. A fost o problemă de preţ. S-a scăzut până la urmă de la 17 euro la 12 euro şi cred că s-a ajuns la o înţelegere", a precizat şeful Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj. Un preţ mare pentru servicii de salubritate plătesc şi târgujienii, care în prezent scot din buzunar de patru ori mai mulţi bani pentru a achita taxa de gunoi, faţă de cât dădeau în urmă cu un an şi jumătate.
