Instituţiile din România preferă să angajeze avocaţi externi pentru a proteja în instanţă informaţiile de interes public, decât să le dea presei sau organizaţiilor care le cer, a declarat directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru.
Potrivit unui raport dat publicităţii ieri de IPP, instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale din România fac tot posibilul pentru a obstrucţiona liberul acces la informaţii prin practici care variază de la ignorarea efectivă a solicitărilor de informaţii venite din partea societăţii civile şi până la nesocotirea hotărârilor judecătoreşti definitive care le obligă să comunice aceste informaţii.
Potrivit reprezentanţilor IPP, organizaţia are peste 50 de procese pe rol cu instituţiile publice din România, toate referindu-se la aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public.
Parlamentul şi Ministerul Sănătăţii ascund informaţiile de interes public
Printre instituţiile cu care IPP a câştigat procese în baza Legii nr. 544/2001 se numără Parlamentul României, Ministerul Sănătăţii şi Primăria Capitalei.
IPP a solicitat, în decembrie anul trecut, preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, informaţii detaliate şi defalcate pe fiecare deputat, privind diurnele, cazarea, transportul, telefoanele mobile şi alte cheltuieli. Acestea nu au fost primite nici până în prezent, în ciuda unei acţiuni în instanţă în urma căreia Camera a fost obligată să comunice IPP informaţii legate de cheltuielile deputaţilor.
În cazul Ministerului Sănătăţii, informaţiile cerute erau legate de cheltuirea banilor publici în domeniul sănătăţii mintale. În loc să dea curs solicitărilor, ministerul a preferat să îi redirecţioneze pe solicitanţi către alte instutuţii, care la rândul lor i-au trimis spre alte structuri, chiar din componenţa Ministerului Sănătăţii. „În felul acesta, obţinerea informaţiilor poate dura la nesfârşit“, se arată în raportul IPP.
Politicienii cred că sunt invincibili chiar în faţa legii
Concluzia raportului IPP este că politicienii români nu consideră că respectarea legii privind liberul acces la informaţii de interes public li se adresează, iar subordonaţii lor acţionează, la rândul lor, în direcţia ascunderii acestor documente.
„În România se conturează tot mai clar o categorie de politicieni care sfidează cererile de informaţii de interes public, pe aceştia neinteresându-i faptul că sunt acţionaţi în instanţă şi nepunând în practică în final nici deciziile justiţiei de a comunica informaţiile publice. Convingerea că sunt invincibili electoral îi face pe unii lideri de instituţii publice să trateze cu aroganţă orice structură a societăţii civile interesată de activitatea publică, transmiţând un mesaj nociv în rândul funcţionarilor al căror scop a devenit satisfacerea orgoliilor conducătorilor, ci nu a solicitărilor de informaţii de interes public“, se arată în raport.
Raportul IPP a fost întocmit în urma răspunsurilor la solicitările trimise în perioada decembrie 2008 – martie 2009 instituţiilor publice din România. În această perioadă, IPP a înaintat peste 500 de solicitări de informaţii de interes public către instituţiile româneşti, pornind de la parlament şi guvern, la primării şi consiliile judeţene, şi de cele mai multe ori răspunsurile au întârziat, au fost incomplete sau, în unele cazuri, nu au venit deloc.
