În Craiova nici o autoritate publică nu ştie cu exactitate câte imobile s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur. De cinci ani, judeţul Dolj nu a mai primit fonduri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat.
Sute de clădiri din Craiova sunt vulnerabile în cazul unui cutremur. Indiferent de zona pe care s-ar afla pe harta seismică, un imobil ridicat înainte de anii ’70 nu va rezista unui cutremur de 7 grade pe scara Richter. Mai sigure, din punct de vedere al riscului seismic, sunt locuinţele construite după anii '80. Autorităţile locale craiovene, care ar trebui să ţină o evidenţă a acestor imobile, nu au decât o listă cu cererile proprietarilor care solicită expertizarea şi consolidarea propriilor locuinţe. „Ordonanţa nr. 20/1994 prevede că solicitările privind expertizarea şi consolidarea clădirilor cu un grad seismic ridicat se fac de către proprietari sau administratori. Cererile ajung la primărie, sunt centralizate şi trimise către consiliul judeţean, primesc un aviz din partea Inspectoratului Teritorial în Construcţii (ITC) şi sunt trimise către ministerul de resort, de unde se primeşte finanţarea. Până în prezent, la Primăria Craiova există doar opt astfel de cereri. Şapte vin din partea proprietarilor persoane fizice şi una din partea unei asociaţii de proprietari din cartierul Valea Roşie“, a precizat Cristian Burada, inspector teritorial şef al ITC Craiova.
Numai că din precizările arhitectului – şef al Consiliului Judeţean Dolj, Dan Radu Papp, judeţului nu i-au mai fost alocate de cinci ani fonduri pentru expertizarea şi consolidarea unor astfel de imobile.
Blocurile, mai rezistente decât casele
De-a lungul timpului, în Craiova au fost consolidate mai multe clădiri de interes public, cum ar fi instituţii de învăţământ, de cultură şi numai două blocuri, 12 şi 13 din Valea Roşie. Printre instituţii ar fi Universitatea din Craiova, Facultatea de Mecanică, Muzeul Olteniei, fostul Teatru de Păpuşi. În municipiu, nici o clădire nu este marcată cu bulină roşie deoarece nu se încadrează în clasa I cu risc seismic ridicat. Clădirile vechi ale municipiului, construite înainte de 1970, se încadrează în clasa a II-a şi a III-a. Numai că acestea sunt de ordinul sutelor, iar autorităţile nu bagă mâna în foc dacă ar mai rămâne în picioare în cazul unui seism de peste 8 grade pe scara Richter. Nimeni nu face presupuneri pentru a nu crea panică, dar măcar ar putea afişa mai mult interes pentru consolidarea acestora. În cazul proprietăţilor private, sarcina de a se îngriji de consolidarea clădirii care prezintă pericol de prăbuşire îi revine numai proprietarului. Puţini dintre craioveni ştiu că statul le acordă facilităţi dacă sunt interesaţi de expertizarea şi consolidarea propriei case. „Persoanele fizice interesate pot obţine credite cu dobânzi mici. Sunt nişte facilităţi pe care proprietarii le pot obţine dacă sunt interesaţi să-şi consolideze imobilul cu un grad ridicat de prăbuşire“, a adăugat Papp.
Autorităţile dau asigurări că nu există în oraşul nostru clădiri cu un grad ridicat de prăbuşire în cazul în care s-ar produce un cutremur. Acestea şi mai ales blocurile construite de după cutremurul din 1977, când s-a făcut şi o nouă zonare seismică a României, au fost proiectate ca să reziste la un cutremur de peste 8,5 grade pe scara Richter.
Avertizare
La noi, problema siguranţei construcţiilor este în mod curent dezbătută, mai ales după cutremurele puternice care apar în diferite părţi ale lumii. După cele din Italia, experţi ai ONU au tras un semnal de alarmă: un cutremur precum cel din Italia este posibil să se producă şi în România. Ţara noastră este una dintre cele mai expuse ţări din Europa la dezastrele provocate de un cutremur. Un milion de români ar fi în pericol din cauza clădirilor prost construite sau învechite.
