Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană reprezintă principala miză a scrutinului de ieri, în condiţiile în care viitorul parlament de la Chişinău îl va alege pe succesorul preşedintelui Vladimir Voronin.
Cele 1.945 de secţii de vot, la care erau aşteptaţi aproximativ 2,6 milioane de cetăţeni, s-au deschis ieri, la ora 7.00, în Republica Moldova, unde alegătorii au fost chemaţi să indice componenţa viitorului parlament care va trebui să desemneze un succesor pentru preşedintele Vladimir Voronin. Alte 33 de secţii de vot au fost amenajate în străinătate, la misiunile diplomatice ale Republicii Moldova.
Miza acestor alegeri a fost viitorul european al Republicii Moldova, erau de părere mai mulţi analişti de la Chişinău. Oficialii şi diplomaţii occidentali care au vizitat în ultima perioadă Chişinăul au declarat că de caracterul liber şi democratic al campaniei electorale şi al alegerilor propriu-zise depind caracterul şi nivelul viitoarelor relaţii cu UE.
Stânga sau dreapta
După opt ani de guvernare a Partidului Comuniştilor, în care acesta a deţinut, pe durata celor două mandate consecutive, o majoritate confortabilă pentru a nu ţine cont de opinia şi iniţiativele opoziţiei, în urma alegerilor de ieri se aşteaptă constituirea în viitorul parlament moldovean a două poluri – Partidul Comuniştilor este în continuare favoritul cursei, dar şi alte trei partide de orientare liberală aveau garantată intrarea în viitorul legislativ de la Chişinău.
În condiţiile în care se cunoşteau practic favoriţii cursei şi partidele cu şanse de a ajunge în parlament, marea necunoscută a scrutinului de ieri rămânea raportul dintre polul comunist şi cel liberal. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN), toate trei cu doctrină liberală, au anunţat deja că vor constitui o alianţă postelectorală.
Potrivit ultimului sondaj, prezentat săptămâna trecută, Partidul Comuniştilor era susţinut de 36,2% dintre alegători. PLDM, condus de Vladimir Filat, formaţiune constituită acum un an şi jumătate, acumula 8,3% din intenţiile de vot. Partidul Liberal, al cărui cap de listă a fost primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, era aproape la egalitate – 8,2%. AMN, condusă de Serafim Urechian, avea 5,4%, însă, având în vedere marja de eroare a sondajului, de 2,8%, şi susţinerea din partea mai multor primari din localităţile Republicii Moldova, experţii electorali creditau şi această formaţiune cu şanse bune de a ajunge în următorul parlament, trecând pragul electoral de 6%.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), din cei peste 1.200 de candidaţi, 208 au cetăţenie dublă, majoritatea pe cea a României.
Luptă pentru desemna-rea preşedintelui
„Proba de foc" a viitorului parlament va fi alegerea noului şef de stat, pentru desemnarea căruia este nevoie de voturile a 61 de deputaţi din cei 101. În cazul eşecului repetat de trei ori, parlamentul este dizolvat şi sunt fixate alegeri anticipate.
În funcţie de rezultatele alegerilor, fie Partidul Comuniştilor va avea nevoie de aliaţi pentru a instala un nou şef de stat, fie partidele necomuniste va trebui să se alieze pentru a alege un preşedinte.
Cele două mandate ale preşedintelui Vladimir Voronin expiră pe 7 aprilie şi pot fi prelungite pentru două luni – adică până pe 7 iunie. Actualul şef al statului, care este în fruntea listei partidului său comunist, nu mai are dreptul să candideze la conducerea ţării.
Prezenţă mai bună la urne
Pentru ca alegerile să fie declarate valabile, la urne trebuie să se prezinte mai bine de jumătate dintre cetăţenii cu drept de vot. Rezultatele finale vor fi făcute publice după prezentarea fizică şi numărarea tuturor buletinelor de vot, a declarat preşedintele CEC, Eugen Ştirbu.
Mai mult de un sfert dintre cetăţenii moldoveni se prezentaseră la urne până la ora 13.00, ceea ce ar indica o prezenţă mai activă la vot faţă de scrutinul precedent, explicabilă prin campania mai dinamică, o nouă generaţie de alegători şi vremea frumoasă.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC) moldovene, 27,22% dintre cei aproximativ 2,6 milioane de alegători votaseră deja până la ora 13.00, în Chişinău prezenţa la urne fiind de 21,5%. Secretarul CEC, Iurie Ciocan, spune că rezultatul este mai bun faţă de anii precedenţi, când la acea oră prezenţa la urne nu depăşea 20%.
Reacţie transnistreană
Scrutinul nu a fost lipsit de evenimente. 300 de persoane îmbrăcate în civil au intrat ieri-dimineaţă pe teritoriul secţiei de votare din satul Corjova, localitatea de baştină a preşedintelui Voronin, au deconectat curentul electric, au sechestrat urna de votare şi au blocat accesul alegătorilor în secţie.
Drumurile în zonă au fost blocate de forţele de ordine transnistrene şi de persoane în civil, zeci de camioane şi buldozere fiind plasate pe principalele drumuri pentru a nu permite accesul mijloacelor de transport.
Comisia Electorală Centrală a decis să permită alegătorilor din Corjova să voteze la secţiile din satele învecinate, Cocieri şi Ustia, însă pot merge în aceste localităţi doar pe jos, parcurgând patru kilometri.
Primele alegeri libere din Moldova
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, observator la scrutinul din Moldova, susţine că putem vorbi despre primele alegeri libere din această ţară: „Spre surprinderea mea, este linişte. Totul este organizat foarte bine, există 11 membri în biroul secţiilor de votare şi reprezentanţi de la partide. Fiecare formaţiune politică are observatori care supraveghează tot. Votul este extrem de simplu. Am fost în 12 secţii de votare, am asistat şi la deschiderea unei secţii de vot. Nu există materiale de propagandă electorală nicăieri. Au fost date jos. E pentru prima dată când au reprezentanţi în secţii de votare şi au observatori. După părerea mea, pur şi simplu, n-ai cum să faci nimic în secţia de votare".
