Curtea de Apel Bucureşti va judeca pe 5 februarie recursul procurorilor împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti de achitare a fostei judecătoare Maria Huza în procesul în care este acuzată de fals în declaraţii.
Tribunalul Bucureşti a respins, pe 12 august 2008, apelul formulat de procurori împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 3 prin care Maria Huza, fosta preşedintă a Tribunalului Bucureşti, a fost achitată pentru fals în declaraţii.
Maria Huza a fost acuzată iniţial şi de instigare la acordare ilegală de credite, dar procurorii DNA nu au mai declarat apel şi pentru această infracţiune, pentru că nu mai este prevăzută de legea penală. În acelaşi dosar a mai fost inculpat, şi ulterior achitat, pentru că şi în cazul său fapta nu mai este prevăzută de legea penală, Mihai Enăchescu, director de vânzări la Administraţia Fondului Imobiliar din Primăria Bucureşti, sub acuzaţia de acordare de credite cu încălcarea legii. El a semnat contractul de vânzare-cumpărare, deşi, spun procurorii, ştia că Huza nu are dreptul de a dobândi un apartament în condiţiile stipulate în contract.
Procurorii au constatat că, în 2001, folosindu-se de calitatea de preşedinte al Tribunalului Bucureşti, Maria Huza a obţinut un apartament cu suprafaţa de aproape 100 de metri pătraţi în Bucureşti, pe strada Ion Pillat, situată în zona Centrului Civic.
Pentru a obţine apartamentul respectiv, Maria Huza a dat în faţa notarului o declaraţie necorespunzătoare adevărului. Ea a susţinut, contrar legii, că nu are „locuinţă în municipiul Bucureşti“, deţinând, însă, în acel moment, o vilă în Slatina.
Or, cerinţa din art. 48 din Legea nr. 114/1996 şi art. 6 din OG nr. 19/1994, pentru a putea dobândi o locuinţă, în condiţiile de mai sus, era de a nu fi deţinut sau înstrăinat vreo locuinţă după 1990, indiferent de localitatea în care s-a aflat aceasta. Contractul de vânzare-cumpărare era totodată şi contractul prin care învinuita plătea o dobândă de 20%, corespunzătoare achiziţiei în rate a apartamentului, din care 15% era suportată de stat, prin subvenţie. Procurorii au reţinut că această subvenţie se acorda în condiţiile legii doar anumitor persoane: tineri căsătoriţi, persoane cu handicap etc., iar învinuita nu se încadra în nici una dintre aceste categorii.
Maria Huza a cumpărat apartamentul cu dobândă subvenţionată de stat, din fondul destinat tinerilor căsătoriţi, în condiţiile în care şi fiica sa, Diana Micaela Huza, obţinuse un credit similar. De altfel, şi tatăl Mariei Huza, Petre Vasile, obţinuse un apartament în municipiul Slatina, tot cu ajutorul unui credit cu dobândă subvenţionată de stat. Cu privire la aceste ultime două aspecte, dosarul a fost disjuns, urmând a se face cercetări.
Maria Huza a refuzat, în mai multe rânduri, să semneze materialul de urmărire penală întocmit de procurori. Între timp, şi-a pregătit dosarul de pensionare, în speranţa că va reuşi să iasă la pensie înainte de a fi trimisă în judecată, pentru a nu-şi pierde calitatea de magistrat şi, implicit, salariul.
CSM i-a aprobat pensionarea, însă DNA a trimis-o în judecată înainte ca decretul să fie semnat de preşedinte. După trimiterea în judecată, Maria Huza a fost suspendată din funcţia de magistrat şi din CSM.
