Rusia şi Uniunea Europeană au semnat sâmbătă un protocol de acord pentru controlul tranzitului gazelor ruseşti prin Ucraina, relatează AFP. Acordul, care detaliază condiţiile controlului tranzitului gazelor ruseşti pe teritoriul ucrainean spre Europa, a fost semnat din partea Rusiei de vicepremierul Igor Secin şi de preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, iar din partea Europei – de ministrul ceh al industriei şi comerţului, Martin Riman, a cărui ţară asigură preşedinţia UE.
Semnarea acordului a avut loc cu ocazia vizitei premierului ceh, Mirek Topolanek, preşedintele în exerciţiu al UE, făcute omologului rus, Vladimir Putin, menită să obţină reluarea livrărilor de gaze ruseşti spre Europa, întreruptă de mai multe zile din cauza unui conflict între Rusia şi Ucraina.
UE propune creşterea producţiei de gaz
Totodată, experţii în domeniul energetic din cele 27 de state membre UE au propus vineri creşterea producţiei de gaz în Norvegia, Marea Britanie, România şi Polonia, pentru a compensa întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către Europa, a anunţat vineri Comisia Europeană, citată de AFP.
„Grupul de coordonare în cazul gazelor“, o instanţă care regrupează experţi din cele 27 de state membre UE, precum şi reprezentanţi ai industriei gazelor, a elaborat vineri o listă cu „măsuri posibile“ pentru a ajuta ţările cele mai afectate. Prima măsură constă în „creşterea producţiei Norvegiei, Marii Britanii, României şi Poloniei, pentru compensarea pierderii gazului rusesc, până la capacitatea maximă a mijloacelor de producţie şi de transport“, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.
Olanda a declarat, de exemplu, că va putea creşte producţia cu zece la sută în următoarele două săptămâni, a subliniat aceasta. În al doilea rând, experţii europeni propun creşterea la capacitate „maximă“ a retragerii de stocuri de gaz, ceea ce este deja cazul majorităţii ţărilor afectate de oprirea livrărilor de gaz rusesc. Aceştia menţionează că statele europene recurg deja la partajarea stocurilor disponibile. Ungaria a acordat ajutor Serbiei, iar Austria a propus ajutor Sloveniei. În schimb, gazul natural lichefiat (GNL) oferă „un ajutor limitat“ în această criză, majoritatea terminalelor necesare pentru transformarea sa în gaz nefiind conectate cu ţările cele mai afectate. Spania, de exemplu, nu este în măsură să furnizeze Europei de Est. Grecia contează pe GNL pentru a asigura consumul naţional.
Experţii constată că majoritatea ţărilor afectate de oprirea livrărilor de gaz rusesc s-au îndreptat către forme alternative de energie, în timp ce consumul industriei a fost limitat în Bulgaria, Slovacia şi Ungaria. Pe termen lung, experţii au subliniat importanţa pentru Europa a ameliorării interconectărilor energetice în interiorul frontierelor şi către ţările din Balcani. Aceştia apreciază că „necesitatea diversificării (surselor de aprovizionare) este mai importantă ca oricând“.
Gazul rusesc reprezintă 25 la sută din consumul european şi ponderea lui ar putea creşte, afirmă ei. „Această criză demonstrează nevoia unui plan de urgenţă şi a unui răspuns european coordonat“ în privinţa gazelor, au conchis ei. Criza dintre Rusia şi Ucraina părea vineri pe cale de a se rezolva: observatorii europeni „au început să lucreze“ în Ucraina în vederea supravegherii reluării fluxului de gaz rusesc, a precizat Comisia Europeană.
Grupul de experţi europeni însărcinaţi cu supravegherea tranzitului gazelor ruseşti prin Ucraina include reprezentanţi ai Gas de France, ai Cehiei, Slovaciei, Poloniei şi României, a declarat sâmbătă vicepreşedintele companiei ucrainene Naftogaz, citat de RIA Novosti, în pagina electronică.
Observatorii europeni însărcinaţi cu supravegherea tranzitului gazelor ruseşti prin Ucraina studiază documentele prezentate de Kiev, a declarat Vladimir Trikolici, vicepreşedintele Naftogaz.
„Moscova şi Kievul nu au ajuns la nici un acord“
Negocierile dintre Moscova şi Kiev pe tema preţului pe care trebuie să îl plătească Ucraina în 2009 pentru gazul rusesc nu au avut nici un rezultat în trei zile de negocieri, a anunţat sâmbătă seară preşedintele societăţii ucrainene de hidrocarburi Naftogaz, Oleg Dubina, relatează AFP.
„Trei zile de negocieri nu au dus nicăieri“, a declarat Dubina, la întoarcerea dintr-o călătorie în Rusia, unde s-a întâlnit cu liderii grupului din domeniul energiei Gazprom, controlat de statul rus. Negocierile pe tema livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina sunt distincte de cele privind reluarea livrărilor către ţările Uniunii Europene, aflate în centrul unei intense activităţi diplomatice. Rusia a întrerupt pe 1 ianuarie aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, în lipsa unui acord privind preţurile pentru livrările din 2009 şi datoriile acumulate. „Rusia a propus 450 de dolari. Acest preţ nu este aplicat nici în Europa. Va trebui ca negocierile să se desfăşoare la un nivel mai înalt“, a adăugat Dubina. În 2008, Ucraina a plătit 179,5 dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc, un tarif cu mult mai mic decât „preţul european“, de 418 dolari.
