21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalCosteşti - parcul trovanţilor

Costeşti – parcul trovanţilor

Sunt stranii, bizare, au forme sferice, elipsoidale ori au aspectul cifrei opt. Au mărimi diferite, de la câţiva centimetri până la câţiva metri. „Se nasc“ într-un deal nisipos, se desprind dintr-o râpă şi cad într-o vale. Sunt pietrele din comuna vâlceană Costeşti, denumite ştiinţific trovanţi.

Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, a fost înfiinţată prin HG nr. 1581/2005 şi este administrată de Asociaţia Kogayon, organizaţie nonguvernamentală de protecţie a mediului care are sediul în localitate. Rezervaţia este situată în sudul comunei, lângă Drumul Naţional 67 Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu. Are o suprafaţă de 1,1 hectare şi a fost constituită ca rezervaţie geologică. „Muzeul e arie protejată. Noi ne ocupăm de administrarea parcului de când a fost înfiinţat şi am semnat un contract cu Agenţia pentru Protecţia Mediului în acest sens. Am delimitat rezervaţia naturală, am securizat accesul maşinilor în zonă cu o barieră, am montat un panou în care sunt trecute informaţii cu privire la parc, băncuţe şi coşuri de gunoi. Am mers în zonă şi cu câteva grupuri de copii cărora le-am prezentat trovanţii şi le-am explicat de ce trebuie să protejăm natura“, a explicat Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogayon.
Trovanţi pot fi întâlniţi în mai multe zone din România, dar cei de la Costeşti impresionează prin diversitatea formelor. „Costeştiul e singurul loc din Europa unde a fost amenajat un parc pentru aceste formaţiuni geologice. Trovanţii de aici sunt impresionanţi prin dimensiunea lor, de la doi-trei centimetri până la aproximativ cinci metri, dar şi prin forma lor“, a spus preşedintele Asociaţiei Kogayon.

Formaţi într-o deltă, în urmă cu 6,5 milioane de ani

Termenul „trovant“ este specific literaturii geologice române şi a fost introdus de Gh. Murgoci în lucrarea „Terţiarul din Oltenia, 1907“. Trovanţii sau concreţiunile grezoase reprezintă cimentări locale în masa nisipurilor ce le conţin, iar secreţia neuniformă a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.
În Miocenul superior (Moetian inferior – acum 6,5 milioane de ani), în zona în care sunt azi trovanţii era un bazin de sedimentare – o deltă. Depozitul de nisip din care ies azi trovanţii s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de râuri de pe continent. Odată cu aceste sedimente din apă s-au depus şi produşi chimici (carbonaţi), în exces. Peste primele nisipuri s-au aşezat alte sedimente, care le-au presat, apa eliminându-se prin golurile rămase între particule, iar granulele s-au tasat. Dacă între nisipuri se acumulează o cantitate suficientă de carbonaţi, prin cimentare ia naştere o gresie. „S-au făcut numeroase studii pe aceşti trovanţi şi încă se fac. Se ştie că s-au format din straturi de nisip prin care au circulat soluţii încărcate cu carbonat de calciu, care a dus la formarea unei gresii. Ca rocă, trovanţii sunt o gresie silicoasă“, a declarat Florin Stoican. Majoritatea trovanţilor au formă sferică şi elipsoidală, iar cei care sunt uniţi au aspectul cifrei opt. Cei mai frumoşi sunt cei formaţi din mai multe elemente sferice.  

Muzeul, modernizat cu fonduri europene

Muzeul Trovanţilor din Costeşti va fi amenajat cu fonduri de la Uniunea Europeană, în cadrul proiectului „Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turismului în zona cultural-istorică a Depresiunii Horezu“. Proiectul a fost realizat de Consiliul Judeţean (CJ) Vâlcea în parteneriat cu consiliile locale din oraşul Horezu şi din localităţile Măldăreşti şi Costeşti, pe PHARE 2004-2006. „Proiectul a fost aprobat luna trecută de Comisia Europeană şi are o valoare de patru milioane de euro. Din această sumă, 3,6 milioane de euro reprezintă fonduri de la Uniunea Europeană şi de la bugetul de stat, iar diferenţa e asigurată de la bugetul local“, a spus Carmen Alexandrescu, directoarea Departamentului Integrare Europeană din cadrul CJ Vâlcea.
În cadrul proiectului vor fi investiţi bani în monumentele locale protejate şi de interes mondial şi naţional din oraşul Horezu, Costeşti şi Măldăreşti. „Va fi amenajat şi Muzeul Trovanţilor din Costeşti, care e unic în Europa. El va fi împrejmuit, se vor realiza o intrare şi o platformă de pe care să fie văzuţi de sus trovanţii. Va fi stabilită şi o taxă de intrare.
Tot în Costeşti, se va reface calea de acces spre Peştera Liliecilor, monument de patrimoniu, în care trăiesc 17 specii protejate de lilieci“, a spus Carmen Alexandrescu. Angajaţii Departamentului Integrare Europeană din cadrul CJ Vâlcea urmează să organizeze licitaţia pentru realizarea lucrărilor, iar la începutul lui 2009 va începe execuţia lor. Până când va fi împrejmuit muzeul, localnicii pot lua în continuare trovanţi din zonă, pe care îi folosesc la ornamentarea curţilor şi grădinilor.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU