24.3 C
Craiova
marți, 16 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalTransalpina, drumul ce leagă Oltenia de Ardeal

Transalpina, drumul ce leagă Oltenia de Ardeal

Transalpina sau DN67C face legătura între localitatea gorjeană Novaci şi Sebeş de Alba. Denumit şi „Drumul Regelui“, acest drum traversează Munţii Parâng şi îi uimeşte pe cei care se încumetă să-l parcurgă prin frumuseţea şi sălbăticia peisajelor.

 Transalpina înseamnă „ţara de dincolo de munţi“, vechea denumire a Ţării Româneşti şi este mai puţin cunoscut decât un alt drum care străbate munţii: Transfăgărăşanul. „Botezată DN 67C, această şosea face legătura între Novaci şi Sebeş. Este un traseu foarte puţin cunoscut, care pe alocuri urcă la peste 2.000 m – Pasul Urdele 2.145 m -, însă este frumos şi sălbatic. Dacă Transfăgărăşanul este după părerea mea de nota 9, Transalpina merită 10 pentru peisaje, aventură şi mister. Şoseaua a fost construită şi pietruită de nemţi în timpul primului război mondial, din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită. De atunci, drumul a fost foarte puţin întreţinut, iar pavajul şi podurile s-au degradat. Azi, şoseaua mai este asfaltată în proporţie de 25%. Accesul se poate face fie din Novaci sau Sebeş, fie prin Valea Oltului – Brezoi – Voineasa – Vidra – Obârşiile Lotrului“, povesteşte Sabin Cornoiu, directorul Salvamont Gorj.

Cel mai înalt drum alpin din România

Transalpina ste cel mai înalt drum alpin din ţara noastră şi poate fi parcurs cu maşina, bicicleta sau motocicleta.
Acest traseu a mai fost cunoscut şi sub denumirea de „Drumul Regelui“, pentru că, în perioada interbelică, regele Carol al II-lea l-a reconstruit. Acesta a fost impresionat de frumuseţile întâlnite pe parcursul celor 148 de kilometri. După reconstrucţia din anul 1933, a mai avut loc o reabilitare a drumului în timpul celui de-al doilea război mondial, când nemţii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare. Din păcate, de atunci nimeni nu a mai pus vreo piatră în pavajul şoselei care ocoleşte Vârful Păpuşa şi pe care turiştii o folosesc pentru a ajunge la Rânca.

Lacul Gâlcescu, o minune a naturii

În zona Transalpina se găsesc o serie de lacuri glaciare, dintre care şi Lacul Gâlcescu, cel mai întins iezer glaciar din zona Gorjului. Acesta are 230 m lungime, 165 m lăţime şi 3,2 ha suprafaţă. Adâncimea maximă este de 10 m. Se află la o altitudine de 1.950 de metri şi este populat natural cu peşti. Zona din jurul lacului, declarată rezervaţie naturală, şi Lacul glaciar Gâlcescu sunt monumente ale naturii.
Numele lacului vine de la poteca încâlcită printre jnepeni şi ienuperi care duce la lac, de unde izvorăşte râul Lotru. Drumul se poate parcurge în circa cinci ore de la Staţiunea montană Rânca peste Zănoaga Iezer, prin Pasul Urdele. Alt obiectiv turistic spectaculos este Cascada Dracilor, de 12 m înălţime, şi care este la zece minute de mers de Cabana Obârşia Lotrului. La mai puţin de o oră de mers pe jos de la Cabana Obârşia Lotrului spre Rânca se află Lacul Iezerul, situat la 1.900 m altitudine, aproape de Izvoarele Gilortului, care are o suprafaţă de trei hectare şi o adâncime 1,5 m.

„Nu avem probleme cu deşeurile“

Comparativ cu Transfăgărăşanul, Transalpina este mult mai curat, poate şi datorită faptului că prin această zonă nu vin atât de mulţi turişti.
„Probleme avem în zona staţiunii Rânca. Vara aceasta am aplicat mai multe amenzi Consiliilor Locale Baia de Fier şi Novaci, care au în administrare staţiunea. Mizeria domneşte în această localitate: deşeuri menajere lăsate de turişti, moloz de la cabanele şi pensiunile aflate în construcţie. Spre Lacul Gâlcescu nu am prea dat amenzi. În zona Transalpina nu prea avem probleme cu deşeurile lăsate de turişti“, a spus Ovidiu Ilie, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Gorj.  

Modernizare şi reabilitare

Drumul Naţional 67 C va fi modernizat pe o distanţă de 148 de kilometri, între Sebeş, judeţul Alba şi Bengeşti, judeţul Gorj, în cadrul unui proiect intitulat „Trans Alpina“.
Oficialităţile din Alba susţin că proiectul va întrece în dimensiuni, dificultate de execuţie şi preţ celebrul Transfăgărăşan. Demersul se bucură de sprijinul autorităţilor locale din judeţele Alba, Gorj şi Vâlcea.
Cei aproape 150 de kilometri de drum vor fi acoperiţi cu covor asfaltic, iar lăţimea părţii carosabile va fi de minimum opt metri (chiar şi pe serpentine). Modernizarea se va realiza simultan pe patru tronsoane diferite, astfel încât traficul să fie cât mai puţin afectat. Valoarea totală a proiectului se va ridica la aproape 350 de milioane de euro, bani obţinuţi printr-un credit cu dobândă redusă.
„Pe teritoriul judeţelor Vâlcea şi Alba nu s-a făcut predarea amplasamentelor. Pe teritoriul acestor judeţe este vorba despre 87 de kilometri, restul fiind în Gorj.
După predare, care va avea loc până la sfârşitul săptămânii viitoare, vom primi şi ordinul de începere a lucrărilor. Nu se va lucra în perioada sezonului rece, adică din 1 sau 15 noiembrie până la 1 aprilie. Lucrările vor dura doi ani“, a declarat Eugen Mănescu, directorul Secţiei Vâlcea a Drumurilor Naţionale.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Alba au declarat că a fost eliberată autorizaţia de construcţie pe tronsonul de pe teritoriul acestui judeţ. În Gorj, lucrările au început pe 22 septembrie.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS