Senatorii au adoptat ieri, în unanimitate, noua lege a Curţii de Conturi. Proiectul a suferit drastice modificări, raportul formulat de Comisia de buget conţinând aproape 80 de amendamente acceptate. Iniţiativa a fost înscrisă în programul legislativ prioritar privind integrarea în UE şi are ca scop întărirea autorităţii şi a autonomiei Curţii. De asemenea, proiectul completează prevederile privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Audit pentru fondurile acordate României de UE şi pentru cele ce vor fi accesate în perioada postaderare.
Potrivit noilor reglementări, plenul Curţii de Conturi se va compune din 18 membri numiţi de Parlamentul României, care sunt consilieri de conturi (în proiectul iniţial aveau statut de magistraţi). Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de parlament, pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Ei sunt independenţi în exercitarea mandatului şi inamovibili pe toată durata acestuia. În plus, au statut de demnitari şi se supun incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători. Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face tot de către parlament. Ei nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată penală ori contravenţională decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu aprobarea Birourilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.
Proiectul adoptat ieri de senatori reglementează totodată şi activitatea Autorităţii de Audit pentru fonduri nerambursabile de preaderare acordate de UE şi pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada de postaderare. Prin această lege se precizează şi că litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi sunt soluţionate de instanţele judecătoreşti specializate.
