Agricultorii care nu folosesc sistemele de irigaţii disponibile riscă să nu mai primească subvenţii pentru estomparera efectelor secetei.
Ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, a atras atenţia agricultorilor că trebuie să se asocieze pentru a pune în funcţiune sistemele de irigaţii, precizând că, dacă nu vor utiliza sistemul existent, subvenţiile nu vor putea fi justificate în cazul calamitării culturilor. „La un moment dat, cu toată subvenţia, prima pentru asigurări, dacă există un sistem de irigaţii şi nu o să beneficiaţi de el, o să fie foarte greu să argumentăm că dăm subvenţii pentru asigurări şi apoi spuneţi că sunt calamităţi. Acolo unde există sisteme de irigaţii, trebuie puse în funcţiune“, a spus recent ministrul Cioloş.
Subvenţii care ne scot din foame!
Bugetul alocat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru plata subvenţiilor în 2008 a fost diminuat cu 26 de milioane de lei, aceste fonduri fiind transferate pentru suplimentarea bugetului destinat despăgubirilor, potrivit unei ordonanţe aprobate, la sfârşitul lunii februarie, de guvern. „Pentru despăgubirea culturilor afectate de secetă, în 2007, MADR a alocat 500 de milioane de lei. Ulterior, în luna decembrie, guvernul a aprobat suplimentarea acestor fonduri cu 30 de milioane de lei, însă era prea târziu pentru efectuarea plăţilor. Prin urmare, această suplimentare ar fi trebuit să fie suportată din bugetul aprobat pe 2008, însă pentru capitolul despăgubiri era alocată suma de doar patru milioane de lei“, declara, pe 28 februarie, pentru NewsIn, directorul general al Direcţiei buget-finanţe din MADR, Miron Moldovan.
Potrivit acestuia, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care suma de 26 de milioane de lei a fost transferată de la subvenţii la despăgubiri. „Dacă nu realizam acest transfer, practic nu s-ar fi putut acorda aceste despăgubiri“, a spus Moldovan.
Astă-vară, seceta a dat idei oamenilor cu ceva stare. „Cu subvenţia dată pentru secetă nu faci mai nimic, pentru că, până ţi-o dă guvernul, ori se scumpesc toate, ori ai înfiinţat deja culturile anului viitor. La noi nu este sistem de irigaţii, dar eu mi-am construit unul singur, că altfel muream de foame anul trecut. Am cumpărat o pompă, am băgat-o în pârâul care trece pe lângă pământurile mele şi am udat cu furtunul de pompieri. Aşa am salvat două hectare de porumb, de nu am murit de foame astă-iarnă. E păcat ca acolo unde este sistem de irigaţii să nu fie folosit“, a spus Ilie Nemţaru, primarul comunei Fărcaş.
Bani aruncaţi în arşiţă
MADR a alocat, în 2007, 500 de milioane de lei pentru plata despăgubirilor culturilor agricole distruse de secetă. Banii au fost plătiţi pentru despăgubirea unei suprafeţe de 1,3 milioane de hectare, din care peste 42% reprezintă culturile de grâu. În ceea ce priveşte culturile de primăvară afectate de secetă, MADR a plătit despăgubiri în valoare de 230,3 milioane de lei, pentru culturile de floarea-soarelui şi de porumb. A mai dat 130,8 milioane de lei pentru aproape 300.000 de hectare de floarea-soarelui distruse de secetă şi 99,4 milioane de lei pentru 165.740 de hectare de porumb. În România, seceta anului trecut a afectat peste 60% din culturile agricole înfiinţate în toamna anului 2006. Fermierul a primit o despăgubire de 600 de lei pentru un hectar de rapiţă şi până la 750 de lei pentru unul de grâu sau de secară. De asemenea, agricultorii ale căror culturi de primăvară au fost afectate de secetă au primit 750 de lei pentru un hectar de porumb şi 700 de lei pentru unul de floarea-soarelui. „Eu nu am primit nici un leu, cu toate că şi la mine a fost secetă. Au zis că nu am asigurat cultura. Ce să zic?! Unde să mă duc eu să asigur un hectar de porumb deoarece cheltuiesc mai mulţi bani pe drumuri decât trebuie să-mi dea ăştia! Dacă ar da drumul la irigaţii, aş iriga şi eu. Pe vremea colectivului, de la mutatul coloanelor am făcut reumatism pentru că intram în nămol până la genunchi. Şi asta săptămâni în şir, până da Dumnezeu şi ploua. Acuma e democraţie, nu-i mai pasă nimănui! Vorbesc cu noi prin televizor!“, a spus Aurica Ghiţă, din Boureni, care are două hectare de pământ.
Cine repară ce am stricat toţi?
Nivelul maxim al despăgubirilor a reprezentat 70% din valoarea cheltuielilor efectuate până la declararea stării de calamitate. Potrivit legii, producătorul a avut dreptul să solicite despăgubiri doar pentru culturile asigurate în prealabil.
Toate bune şi frumoase, dar ministrul Cioloş nu a explicat fermierilor cine va repara sistemul de irigaţii care pierde mai mult de jumătate din apa de pe canale. Marii fermieri, puţini la număr, şi-au achiziţionat în timp aripi de ploaie performante, dar micii producători stau tot la mila lui Dumnezeu. Să nu mai vorbim de faptul că în unele localităţi punerile în posesie a terenurilor s-au făcut în aşa fel încât proprietarii nu pot iriga nici dacă vor.
„Pe o parte din terenurile pe care le lucrez folosesc sistemul de irigaţii, deşi, din cauza amplasamentului, sunt nevoit să utilizez apă din treapta trei de pompare, adică foarte scumpă. Chiar şi aşa, pe terenurile pe care s-au aplicat udări producţia obţinută a fost incomparabil mai mare decât pe celelalte!“, a spus Costel Iancu, fermier care lucrează peste 2.000 ha de teren în Dolj.
