În timp ce mii de copii şi cadre didactice riscă să fie daţi afară din şcoli şi grădiniţe, terenurile şi clădirile unităţilor de învăţământ doljene au devenit adevărate comori imobiliare pentru afacerişti.
Un metru pătrat de teren în incinta unei şcoli din Craiova costă peste 500 de euro. O ispită pentru investitorii care visează să construiască în locul unei instituţii de învăţământ un bar, un restaurant sau un cartier rezidenţial. Folosindu-se de oportunitatea oferită de legile proprietăţii, foarte mulţi foşti proprietari de imobile şi terenuri naţionalizate au solicitat repunerea în posesie pe suprafaţa unor unităţi de învăţământ. În Dolj, situaţia acestor retrocedări a scăpat de sub control, tot mai multe şcoli şi grădiniţe fiind în pericol de a fi desfiinţate.
Pe veci pierdute
Zeci de clădiri în care funcţionau şcoli, grădiniţe, spaţii de cazare pentru elevi, cluburi ale copiilor, la care se adaugă zeci de săli şi terenuri de sport, au fost pierdute fie în sălile de tribunale, fie în cadrul comisiilor de fond funciar. Printre acestea se numără Grădiniţa „Nicolae Romanescu“, clădirea în care a funcţionat Grupul Şcolar „Traian Demetrescu“, clădirile fostei Şcoli Speciale „Regina Maria“, atelierele ICM 2, căminul Colegiului Naţional „Nicolae Titulescu“ – unde s-a mutat CAS Dolj, căminul Grupului Şcolar Energetic, clădirea fostei Şcoli nr. 7, Grădiniţele nr. 23, 38, 12, 53 şi o clădire a Colegiului Naţional „Elena Cuza“, unde învaţă sute de elevi.
Şcoli chiriaşe
Unele dintre aceste unităţi de învăţământ (Şcoala Specială „Regina Maria“ şi Şcoala nr. 7) au fost desfiinţate după ce şi-au pierdut spaţiile, iar altele se chinuiesc să supravieţuiască. De exemplu, Grădiniţa „Nicolae Romanescu“ a fost câştigată în instanţă de Fabrica de Confecţii. Ea încă funcţionează prin bunăvoinţa Fabricii de Confecţii, dar plăteşte chirie.
O soluţie pentru salvarea unităţii de învăţământ ar fi construirea altui spaţiu, însă costurile (aproximativ un milion de lei) i-au descurajat până acum pe reprezentanţii Primăriei Craiova. Clădirea în care au funcţionat Grădiniţele nr. 12 şi 53 a fost retrocedată societăţii care deţine serele de la Işalniţa. Sindicaliştii din învăţământ susţin însă că în acest caz s-a făcut, de fapt, o încurcătură, pentru că serele primiseră deja altă clădire la schimb. „S-a făcut un schimb cu o clădire în Craioviţa Nouă. Problema este că nu se mai găsesc documentele pe baza cărora s-a făcut acesta“, a precizat Constantin Lungulescu, vicepreşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar – filiala „Spiru Haret“ Dolj.
Până la rezolvarea problemei, autorităţile au decis ca Grădinţa nr. 12 să fie mutată într-una dintre clădirile Colegiului Naţional „Ştefan Velovan“. Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini (ICM) nr. 2 Craiova a pierdut două clădiri din incinta şcolii, imobile pentru care trebuie să plătească Mitropoliei Olteniei chirie. Conducerea şcolii speră ca în scurt timp să primească fonduri pentru construirea altor clădiri.
Investiţii imobiliare pe terenul de sport
Pe lista unităţilor de învăţământ doljene pierdute se află şi Clubul Copiilor din Poiana Mare, care a fost desfiinţat, Grădiniţa din Desa, care acum funcţionează într-un bar, Grădiniţa din Pleşoi, care are sediul în căminul cultural din localitate, grădiniţele din Cerăt, Negoi, Călăraşi, Leu, Ciupercenii Noi, Daneţi şi o clădire a Liceului Teoretic din Dăbuleni.
Şi terenurile de sport ale liceelor doljene au început să fie retrocedate. Directorii privesc neputincioşi cum actualii proprietari vin şi măsoară terenul şi îşi fac planuri pentru viitoarele construcţii pe care speră să le ridice pe terenul unde elevii fac zilnic mişcare. Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu“ din Craiova a pierdut 2.500 mp în urma unei decizii a primarului, prin care cinci persoane au fost împroprietărite pe terenul de sport al şcolii, cel de fotbal şi pista de atletism. „Careul a devenit teren de sport, dar înainte de asta ne-am ocupat de cadastru, ca să fim siguri că nu este şi acesta revendicat. Mai avem şi un spaţiu verde, care a fost transformat în teren de baschet, dar este chiar lângă stradă şi elevilor le mai scapă mingea peste gard“, a spus Mihai Călugăru, directorul CN „Nicolae Titulescu“ Craiova.
Zonă verde protejată, cerută în compensaţie
Au mai fost revendicaţi şi 485 mp din terenul de sport al Colegiului Tehnic „Constantin Brâncuşi“ şi un teren al Grupului Şcolar „Traian Vuia“ din Craiova, pe care se construia o seră. O situaţie specială este la CN „Ştefan Velovan“, unde sunt cerute în compensaţie de către o moştenitoare 2,5 ha de teren, adică toată curtea unităţii de învăţământ, două terenuri de sport, un bazin de înot şi zona verde împădurită în care se găsesc specii de copaci protejate. „Am făcut demersuri la Ministerul Educaţiei, la cel al Administraţiei şi Internelor, la Primăria Craiova să rezolve această problemă deoarece acest teren a fost dintotdeauna al şcolii şi nu poate fi înstrăinat“, a spus Panait Popescu, directorul adjunct al CN „Ştefan Velovan“ din Craiova.
Revendicările continuă
Revendicările sunt departe de a se fi terminat, alte zeci de imobile şi terenuri fiind în vizorul „vânătorilor“ de afaceri imobiliare. Doi foşti proprietari solicită câte o parte din Grupul Şcolar „Matei Basarab“, unul dintre dosare fiind în recurs. Revendicate sunt şi imobilul Şcolii nr. 21, sediul Grupului Şcolar „Traian Vuia“, o clădire a Liceului de Artă „Marin Sorescu“ şi o clădire a Grupului Şcolar „Charles Laugier“.
Există şi alte cazuri privind retrocedări care vizează unităţi de învăţământ în care s-au acordat despăgubiri băneşti, şi nu restituiri în natură. De exemplu, sediul Grădiniţei nr. 9, o clădire a Liceului Teoretic „Henri Coandă“, Şcoala Generală „Obedeanu“, Şcoala Generală „George Bibescu“ – revendicată de două persoane, Şcoala Generală nr. 24, curtea Grupului Şcolar Energetic. Dosarul celui care a revendicat Şcoala nr. 16 a fost respins de instanţă, pentru că nu a făcut dovada preluării abuzive de către stat a imobilului.
Clădirile „zboară“, terenurile dispar
De cele mai multe ori, managerii de şcoli nu ştiu că instituţiile pe care le conduc riscă să-şi piardă sediile sau terenurile, aceştia trezindu-se cu experţii imobiliari în curte, evaluând valoarea pe piaţă a terenului sau a clădirii râvnite. „Este o problemă. Revendicările de clădiri şi terenuri care aparţin unităţilor de învăţământ noi le aflăm în ultimul moment. De exemplu, la CN «Elena Cuza» ne-am trezit că «zboară» o clădire, iar cei de la «Velovan» s-au trezit cu evaluatorul în curtea şcolii. Primăria nu se prezintă la procese“, a explicat Constantin Lungulescu.
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a negat că primăria nu s-ar prezenta la procese şi a declarat că din vina judecătorilor se pierd terenurile şi clădirile şcolilor.
„Primăria poate dovedi cu acte că se prezintă la procese, dar nu eu judec. Asta e justiţia craioveană. Toţi infractorii vor terenuri, iar justiţia le dă şcoli şi terenuri. Nu mai pot răscumpăra tot. Primăria nu are atâţia bani, depindem de un buget şi nu-l putem investi pe tot în clădirile şi suprafeţele pe care le pierdem în justiţie“, a spus Antonie Solomon.
În ultima vreme, Primăria Craiova a răscumpărat terenurile Şcolii nr. 39 şi Grupului Şcolar „George Bibescu“.
