Doljul şi-ar putea rezolva în câţiva ani problema alimentărilor cu apă, canalizării şi epurării apelor uzate dacă Uniunea Europeană acceptă finanţarea implementării masterplanului de apă din judeţ. Proiectele în valoare totală de 274 de milioane de euro au primit deja girul Ministerului Mediului, care urmează să le susţină pe lângă oficialii de la Bruxelles.
Cristina BÎŢU
În 2007, Ministerul Mediului a ales Doljul să facă parte dintre cele şase judeţe-pilot din cadrul Programul Operaţional Sectorial-Mediu. Practic, ministerul a finanţat din bani europeni un masterplan de apă, prin care au fost analizate necesităţile fiecărei localităţi în ceea ce priveşte alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate. Documentul a fost realizat de două firme în consorţiu, câştigătoare ale licitaţiei internaţionale organizate de minister, Pell Frischmann din Marea Britanie şi Romair Consulting din Bucureşti, societăţi ai căror reprezentanţi s-au deplasat în fiecare comună şi oraş din Dolj, pentru a vedea cine este îndreptăţit să primească o parte din cele 480 de milioane de euro puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană prin POS-Mediu.
2017, termen-limită pentru realizarea
sistemelor apă-canal
În documentul finalizat zilele trecute, 34 de localităţi doljene grupate pe nouă aglomerări au fost declarate eligibile cu proiecte în valoare totală de 274 de milioane de euro, adică mai bine de jumătate din fondurile totale. „Conform unei Directive a Uniunii Europene, până în 2017, toate localităţile din România trebuie să aibă alimentare cu apă, canalizare şi epurare. Ne-ar fi fost foarte greu să facem acest lucru dacă nu ar fi existat acest masterplan. Reprezentanţii acestor firme au mers în fiecare localitate şi au înregistrat totul din punct de vedere tehnic. A fost un succes peste aşteptări, pentru că, din cele 480 de milioane de euro, noi am reuşit să atragem 274 de milioane“, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa. Acesta a adăugat că prioritatea fiecărei localităţi a fost realizarea alimentării cu apă, iar în situaţia în care localitatea beneficia de această utilitate, specialiştii au propus proiecte de canalizare sau epurare.
Masterplanul din Dolj, aprobat de minister
Potrivit specialiştilor din cadrul administraţiei judeţene, pentru realizarea masterplanului condiţiile puse de consultanţi au fost transformarea Regiei de Apă Craiova în operator regional, dar şi existenţa unei asociaţii a utilizatorilor de apă la nivel de judeţ, ambele fiind îndeplinite în timp util la nivelul judeţului. Consilierul principal în cadrul Direcţiei de Afaceri Europene din CJ Dolj, George Buică, a declarat că masterplan-ul în valoare de peste un milion de euro realizat de cele două societăţi include şi întocmirea documentaţiei complete şi a cererilor de finanţare care vor fi depuse de Ministerul Mediului la Bruxelles.
„Până acum au fost mai multe întâlniri cu cei de la minister, la care a fost aprobat parţial masterplanul nostru. Din câte am înţeles, luna aceasta va fi din nou o întâlnire la care va fi aprobată forma finală a documentului. Până în luna iunie, cele două firme trebuie să finalizeze documentaţia pentru toate localităţile din masterplan, iar în iulie documentele vor fi depuse la Bruxelles“, a spus Buică.
Proiecte de 46 de milioane de euro în Craiova
Dacă masterplanul de apă va fi implementat în Dolj, municipalitatea ar putea rezolva câteva dintre problemele stringente cu care se confruntă locuitorii din Bănie cu cele 46 de milioane de euro aprobate de minister. Potrivit primarului Antonie Solomon, cele două proiecte şi reabilitarea a 35 de kilometri de conductă de apă potabilă sunt considerate prioritare de administraţia locală craioveană. „Noi am predat şapte proiecte în cadrul acestui masterplan, însă nu ştiu care dintre ele au fost declarate eligibile. Pentru mine, prioritare sunt proiectele de canalizare din cartierele Bariera Vâlcii şi Romaneşti, dar am depus un proiect şi pentru reabilitarea a 35 de kilometri de conductă de distribuţie a apei potabile, reabilitarea staţiei de tratare Işalniţa şi realizarea unei conducte Craiova-Filiaşi. Oricum, pentru Craiova, care reprezintă jumătate din acest judeţ, 46 de milioane mi se pare puţin“, a spus Antonie Solomon.
11 localităţi fără
alimentare cu apă
În cazul în care proiectele din cadrul masterplan-ului de apă vor fi aprobate de UE, iar în Dolj vor fi finalizate şi lucrările începute în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală implementat prin Ordonanţa 7, în Dolj rămân totuşi câteva comune care nu beneficiază de nici un fel de finanţare pentru realizarea alimentărilor cu apă. Potrivit situaţiei centralizate la nivelul consiliului judeţean, este vorba de Almăj, Botoşeşti Paia, Brădeşti, Carpen, Gogoşu, Greceşti, Întorsura, Pleşoi, Şimnicu de Sus, Tălpaş şi Teslui, comune care ar putea primi bani prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, încă nelansat de ministerul de resort. „Sunt nouă zone cu 34 de localităţi în total. Condiţia a fost să fie localităţi cu peste 10.000 de locuitori sau aglomerări cu peste 20.000 de locuitori. Localităţile care nu au intrat în acest masterplan vor fi finanţate cel mai probabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală“, a spus Buică.
Zone incluse în masterplanul de apă
1. Craiova – 46 de milioane de euro;
2. Băileşti – Poiana Mare (Băileşti, Rast, Seaca de Câmp, Ghidici, Piscu Vechi, Poiana Mare) – 47 de milioane de euro;
3. Dăbuleni – Călăraşi – 26 de milioane de euro;
4. Filiaşi – 23 de milioane de euro;
5. Calafat (Calafat, Maglavit, Ciupercenii Noi) – 27 de milioane de euro;
6. Segarcea (Segarcea, Cerăt, Lipovu, Drănic, Valea Stanciului) – 32 de milioane de euro;
7. Amărăştii de Jos – Mârşani (Amărăştii de Jos, Amărăştii de Sus, Mârşani, Dobreşti, Daneţi, Dobroteşti) – 28 de milioane de euro;
8. Leu (Coşoveni, Ghindeni, Leu, Castranova) – 18 milioane de euro;
9. Pleniţa (Orodel, Pleniţa, Caraula, Moţăţei, Unirea) – 27 de milioane.
Judeţul Mehedinţi s-a retras din programul-pilot
Deşi în cadrul POS-Mediu a fost ales ca judeţ-pilot şi Mehedinţi, reprezentanţii judeţului au renunţat ulterior la ideea realizării unui masterplan de apă. Potrivit consilierului George Buică, una dintre condiţiile câştigării finanţării pentru masterplan a fost existenţa unui operator regional de apă public, iar administraţia mehedinţeană nu a vrut să renunţe la cei doi operatori privaţi de apă cu care are deja contracte.Celelalte judeţe rămase în cursa pentru banii POS sunt Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Sibiu.
