Un fost informator al Securităţii este cercetat penal în urma unei plângeri depuse împotriva sa chiar de cel pe care l-a turnat.
GORJ. Gorjeanul Constantin Ţăpuş a fost urmărit şi anchetat de Securitate. Acesta a descoperit în urmă cu câţiva ani, după ce şi-a studiat dosarul de urmărire, că a fost „turnat“ la Securitate de un fost coleg de serviciu, Ion Stoienoiu, care a dat, sub numele de cod „Georgescu“, două note informative în privinţa sa. Ţăpuş susţine că fostul informator a spus lucruri neadevărate în urma cărora a avut de suferit şi a depus o plângere penală împotriva acestuia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, prin care îl acuză pe Ion Stoienoiu de mărturie mincinoasă şi denunţ calomnios. Acesta intenţionează să solicite şi daune morale de la fostul informator, constituindu-se parte civilă în procesul penal ce va urma.
Fostul informator nu se consideră vinovat
Ţăpuş susţine că a avut de suferit în urma notelor informative întocmite de colegul său de serviciu, fiind urmărit şi anchetat de Securitate, supus la violenţe verbale şi fizice, discreditat în faţa colegilor şi discriminat pe plan profesional.
Cercetările în acest caz nu s-au finalizat. Ion Stoienoiu a dat o declaraţie la poliţie în acest dosar cu privire la acuzaţiile care i se aduc de cel pe care l-a turnat la Securitate, în care recunoaşte că a primit suma de 100 de lei pentru informaţiile furnizate Securităţii. Acesta susţine că învinuirile care i se aduc nu sunt reale şi că a spus doar adevărul, fiind constrâns de organele de Securitate să dea notele informative care îl priveau pe Constantin Ţăpuş: „Nu mă consider vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni deoarece am fost constrâns de organele de securitate să semnez un angajament cu aceştia şi, ulterior, obligat să conlucrez cu aceştia“.
„Georgescu“, acuzat că a minţit
Ion Stoienoiu a întocmit, în anul 1988, două note informative semnate cu numele de cod „Georgescu“, care îl priveau pe colegul său de serviciu Constantin Ţăpuş, cei doi fiind angajaţi la Termocentrala Rovinari. Într-una din note se precizează că Ţăpuş comentează ştirile transmise de postul de radio Europa Liberă: „Comentariile ştirilor transmise le face pentru a se da mai bine informat decât noi, cât şi pentru a scoate în evidenţă unele aspecte negative din ţara noastră comparativ cu ţările capitaliste, cum ar fi nivelul de trai, programele de radio şi televiziune ş.a.“. „Georgescu“ mai redă o discuţie avută de Ţăpuş cu un maistru, adăugând la final că „posedă un aparat de radio şi un televizor la care ţine foarte mult“. Constantin Ţăpuş consideră că discuţia despre care se face vorbire în nota informativă nu a avut loc niciodată şi că informaţiile date de acesta erau tendenţioase.
Confesiunea unui fost turnător
Ion Stoienoiu a mărturisit că a fost racolat de Securitate în anul 1976, fiind forţat să semneze un angajament. Colaborarea cu „băieţii cu ochi albaştri“ a durat până la revoluţie. „Lucram la mină atunci ca simplu muncitor şi a venit un control în urma căruia s-au constatat mai multe deficienţe. Ne-a spus că, dacă nu semnăm un angajament cu Securitatea, vom fi acuzaţi de sabotaj. Am cedat şi am semnat, iar pe urmă nu am mai putut să scap de ei. Am plecat să lucrez la Termocentrala Rovinari ca să-mi piardă urma, dar tot m-au găsit. Mă căutau şi acasă. Am dat mai multe note informative cu privire la diverse situaţii. Erau mai mulţi colegi care colaborau cu Securitatea. Aşa erau vremurile atunci. Colaborarea a încetat la Revoluţie“, a spus fostul informator. Cât priveşte notele informative legate de colegul său de serviciu, acesta susţine că a spus adevărul: „Tot ce am spus în notă erau lucruri adevărate. El se considera că ştie tot, iar că noi suntem nişte proşti“. Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu a respins acţiunea făcută de Ţăpuş, dar acesta spune că va ataca soluţia.
Secretarul general al SRI, dat în judecată de Ţăpuş
Constantin Ţăpuş lucrează tot ca electrician la Complexul Energetic Rovinari, se judecă şi cu secretarul general al SRI, generalul Marius-Sorin Brăteanu, pe care îl acuză de abuz în serviciu şi fals în înscrisuri. Gorjeanul susţine că acesta, în perioada în care era comandantul unei unităţi SRI din Bucureşti, a semnat un document în care a menţionat date nereale, situaţie care l-a împiedicat să obţină calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Ţăpuş a depus o plângere penală la Parchetul Militar împotriva comandantului SRI, ajuns între timp secretarul general al SRI, dar nu i s-a dat câştig de cauză. Gorjeanul a atacat soluţia dată de procurorii militari în instanţa de judecată, procesul fiind în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
