Funcţionarii publici îşi doresc bani pentru haine şi cărţi, normă de hrană, spor de noapte şi analize medicale decontate de primării.
Funcţionarii publici din mai multe primării din Olt vor să sugă la două ţâţe. În afara drepturilor conferite prin legea specială acestei categorii profesionale, funcţionarii vor o serie de avantaje financiare care pot fi acordate doar cu încălcarea legislaţiei. Ei doresc, printre altele, prime grase de Paşti, de Crăciun, de Ziua Internaţională a Copilului, de 8 Martie şi spor de noapte de 25% din salariu. Funcţionarii publici mai vor normă de hrană şi 150 de lei pe lună cu care să-şi cumpere haine, alţi bani pentru cărţi, analize medicale decontate de primării etc. Zis şi făcut. Consiliile locale din 12 localităţi au aprobat, prin hotărâri locale, mărirea numărului de drepturi pentru angajaţii primăriilor, la grămadă pentru personalul contractual şi funcţionarii publici, care au semnat un soi de contract colectiv de muncă, sub numele de acord, cu conducerile unităţilor administrativ-teritoriale, după o negociere a acestora cu sindicatele. Ilegal, spun juriştii prefecturii. Drept care au restituit spre revocare hotărârile în discuţie consiliilor locale din Caracal, Piatra Olt şi Rusăneşti, primele care au îndrăznit să pună pe hârtie doleanţele celor din primării, să le voteze şi să le trimită prefecturii spre aprobare. Pentru că aleşii n-au catadicsit să anuleze hotărârile, prefectura le-a atacat în instanţa de contencios-administrativ. Cele 12 acorduri colective au fost vizate de Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială. Ilegal, spun din nou juriştii prefecturii. Legal, spune şeful Direcţiei, Velemir Radovan. Care îşi motivează gestul indicând Legea nr. 130/1996 privind contractele colective de muncă. Radovan ia de bun numai faptul că acordurile sunt, ca şi contractele colective de muncă, rodul unei negocieri între două părţi legal constituite. Legea nr. 188/1999 este singura care arată drepturile ce se cuvin funcţionarului public.
Legea spune altceva
Potrivit art. 61 din lege, autorităţile şi instituţiile publice pot încheia anual acorduri colective cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii acestora, dar pentru cu totul alte beneficii. Astfel de acorduri trebuie să cuprindă măsuri referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, programul zilnic de muncă, la perfecţionarea profesională, precum şi alte măsuri decât cele prevăzute de lege în privinţa protecţiei celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale. De asemenea, legea prevede constituirea de fonduri destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. Nicăieri în lege nu se găsesc beneficiile de care funcţionarii doresc să aibă parte. Cel puţin aşa spun juriştii de la prefectură, care găsesc aberante solicitările funcţionarilor. „Potrivit dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile legii. Funcţionarii publici nu îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui contract individual de muncă, drepturile şi obligaţiile sunt prevăzute de o lege specială, nefiind cuprinse în contracte colective de muncă. La adoptarea actelor administrative pe care noi le-am atacat în instanţă au fost încălcate dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 188/1999, republicată, în care se specifică în mod clar că funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, spor de vechime în muncă, suplimentul postului şi suplimentul gradului. Acordurile colective pot fi încheiate de autorităţile sau instituţiile publice cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii acestora, dar ele sunt limitative, legiuitorul enumerând expres măsurile la care se pot referi aceste acorduri“, a declarat Claudia Iancu, şefa Direcţiei pentru controlul legalităţii actelor din prefectură. Astfel de acorduri care trec de limitele legale au mai fost încheiate la nivelul Primăriilor Balş, Vlădila, Deveselu, Vădăstriţa, Brâncoveni, Orlea, Brastavăţu, Slătioara şi Osica de Sus, însă consiliile locale din aceste localităţi nu au trimis hotărârile care aprobă aceste drepturi la prefectură. Acordurile colective poartă însă viza Direcţiei Muncii.
