După doi ani de la iniţierea procesului de descentralizare a învăţământului în şcoli-pilot, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a prezentat, în sfârşit, costul standard al unui elev. Pentru managerii din şcolile-pilot doljene, banii pe care îi primesc înseamnă bugete de austeritate.
Managerii unităţilor de învăţământ „pilot“ va trebui să mai studieze un timp procesul de descentralizare, până când şi noul ministru al educaţiei -Cristian Adomniţei- va înţelege rostul procesului de descentralizare a învăţământului. Cu toate că ministrul nu ştie dacă descentralizarea în învăţământ este un lucru corect şi consideră că în judeţele-pilot nu s-a făcut nici un demers pentru descentralizare, reprezentanţii ministerului le-au prezentat managerilor costul standard pe elev de 2.340 de lei, stabilit încă de pe vremea fostului ministru Mihail Hărdău. Costul standard cuprinde cheltuielile pentru salariile profesorilor, perfecţionarea acestora, transport, manuale şcolare, dotări, reparaţii şi burse, în procesul de descentralizare şcolile primind bani în funcţie de numărul elevilor şi de cheltuielile lor. Prin descentralizare, unităţile de învăţământ au personalitate juridică, iar directorii devin manageri.
Un elev doljean costă între 2.300 şi 4.500 de lei
Cele 40 de şcoli din cele opt judeţe ale ţării vor deveni asemenea unor firme cu profil educativ, iar cele necompetitive vor da faliment, în Dolj existând 17 şcoli-pilot care de aproape doi ani aşteaptă să simuleze descentralizarea. „Pentru un elev de şcoală generală din mediul urban, ministerul a stabilit un cost de 2.340 de lei. Pentru unul din mediul rural, costul standard este de 2.360 de lei, pentru un elev de liceu creşte până la 2.800, costul standard al unui elev din învăţământul tehnologic este de 2.925 de lei, iar cel al unui elev din învăţământul vocaţional este de 4.516 lei. Ţinând cont că în şcolile-pilot există deja Consilii de Administraţie pe structura nouă, managementul este descentralizat şi au fost alcătuite bugete, vom putea lucra intens la simularea acestui proces şi vom monitoriza cheltuielile de anul trecut şi din primele luni ale acestui an faţă de acest cost stabilit“, a explicat Eugen Răduţ, contabil-şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj.
Şcolile, predispuse la bugete de austeritate
Socoteala ministerului nu se potriveşte însă cu cea a managerilor doljeni, care consideră că suma stabilită pentru fiecare elev este potrivită pentru un buget de austeritate şi nicidecum pentru un învăţământ de calitate. „Pentru clasele I-IV avem nevoie de 2.600 de lei, iar pentru gimnaziu putem spune că este suficient cât au stabilit ei. Se apropie de realitate pentru un buget de austeritate, dar este departe de creşterea calităţii şi dezvoltării învăţământului“, a precizat Genoveva Ioana, directoarea Şcolii Generale nr. 22 „Mircea Eliade“ din Craiova. Alţi manageri s-au săturat de simulat descentralizarea şi ar vrea să îşi gestioneze singuri bugetele, fie ele şi de austeritate. „Este cam mică suma care ne-a fost prezentată. A trebuit să reducem din cheltuieli pentru că, după calculele noastre, ne-ar trebui 3.000 – 3.200. Pentru a vedea însă cine a calculat mai bine, ar trebui însă să implementăm acest program de la 1 ianuarie 2008 şi directorii să cheltuiască banii cum cred ei de cuviinţă, nu în funcţie de destinaţia stabilită de minister. Simularea este doar un model şi de doi ani tot ne raportăm la modele“, a menţionat Dumitru Ceauşu, directorul adjunct al Liceului Teoretic „Tudor Arghezi“ din Craiova. Cu bugetele care le-au fost repartizate, managerii doljeni trebuie să simuleze pentru ministrul Adomniţei cum ar cheltui ei banii pe care i-au primit pe hârtie şi să îi arate că procesul de descentralizare a început în Dolj şi funcţionează. Până la 1 iulie, ministrul vrea să vadă rezultatele unui studiu al acestui proces făcut în toate cele opt judeţe-pilot, pentru a se hotărî ce sistem va implementa în învăţământul românesc.
