Localitatea Valea Stanciului avea, in 1892, 1.819 locuitori, in 1930, 8.761 de locuitori, in 1966 numarul acestora crescuse la 10.230, pentru ca in 1992 sa scada la 6.745.
In 1912, in satul Bârza se gaseau patru mori pe abur, obste de arendare, moara pe benzina, patru gradini de zarzavat, opt fabrici de olarie, doua banci populare si 24 de cârciumi.
Satul Bârza este locuit din cele mai vechi timpuri. In punctul numit de localnici „Vracea“ a fost identificata o cetate dacica.
Prin reforma agrara din 1921, in satul Bârza au fost improprietariti 21 de locuitori, prin cea din 1945, 19 locuitori, iar localitatea a fost colectivizata complet in anul 1962.
In zona satului Horezu Poenari a existat un sat, Gorogleda sau Goroglia, azi disparut. In 1931, satul era asezat pe mosia Horezu de Jos si era stapânit de-a valma de fostul polcovnic Nicolae Gioroceanu si mosnenii Nicolae Dumitrache si Ghita Botesti.
Locuitorii satului Horezu Poenari au participat la razboiul pentru cucerirea independentei, inregistrându-se sapte morti.
Pe 11 martie 1907, taranii din Horezu Poienari au dat foc conacelor boieresti si au infruntat vitejeste armata.
Satul Horezu Poenari a avut in urma primului razboi mondial 200 de victime, iar in urma celui de-al doilea 150.
In anul 1912, Valea Stanciului avea doua banci populare – „Federala Viitorul“ si „Munca“.
La 25 aprilie 1888, primarul comunei Valea Stanciului ii face cunoscut comandantului Companiei a 8-a Dorobanti ca se asteapta izbucnirea rascoalei si cere sa se ia masurile necesare.
Sursa: „Dictionarul istoric al localitatilor din judetul Dolj“, literele N-V, de Cezar Avram, Paul-Emanoil Barbu si Vladimir Osiac.
