Ceea ce nu se stie in lume este ca aromânii reprezinta cea mai mare minoritate din Europa. Daca pe teritoriul actual al tarii noastre nu se poate vorbi despre dialecte si nici despre ramuri ale aceleiasi minoritati române – adica, nu se poate vorbi despre o limba moldoveneasca, ardeleneasca sau olteneasca -, in afara granitelor României exista ramuri ale natiunii române si dialecte ale limbii române, cum sunt aromânii si limba lor. Aromânii sunt cei care traiesc in zone compacte: Grecia, Bulgaria, Macedonia, Albania, Bosnia, fosta Iugoslavie, Turcia.
Cred ca a sosit momentul ca Europa sa stie ca România are nu numai minoritati ale altor natiuni pe teritoriul sau, ci si minoritati de origine româna in afara granitelor sale. Intrucât minoritatile nu sunt doar o sursa de necazuri, ci si de imbogatire, afirmarea actiunii specifice a minoritatii românesti din diverse tari balcanice si nebalcanice este foarte importanta pentru aceste tari. Majoritatea cititorilor stiu ca mai toate guvernele postdecembriste au acceptat diplomatic sa abandoneze drepturile si interesele românilor din exterior.
Ar fi pacat sa se risipeasca aceasta ramura viguroasa a neamului nostru din care isi trag obârsia: Mitropolitul Dosoftei, Ion Neculce, Musata, frumoasa Teodora (mama lui Mihai Viteazul), Mitropolitul Andrei Saguna, Emanoil Gojdu, Mocioni, baronii Sina, Eftimie Murgu, Teodor Aman, D. Paciurea, Petru Vulcan, Gheorghe Asachi, Eliade Radulescu, Bolintineanu, Titu Maiorescu si Alexandru Odobescu (dupa mama), Octavian Goga (dupa tata), Nicolae Iorga (dupa tata), Ion Barbu, St. O. Iosif, George Vraca, Toma Caragiu, Al. Papana, Al. Panu, familia Giuvara, Constantin Exarcu, George Murnu, Pericle, Tache si Valeriu Papahagi, V. Papacostea, D. Caracostea, St. Bezdechi, Theodor Capidan, I. Valaori, Elie Carafoli, Sterie Diamandi, Tache Ionescu, Gala Galaction, Nicolae Batzaria, Lucian Blaga (dupa mama) si multi, multi altii.
Pâna in secolul XVIII in Peninsula Balcanica se vorbea limba vlaha
Arhitecti, istorici, arheologi de renume nu se sfiesc sa faca dezvaluiri, de-a dreptul uluitoare. De pilda, arhitectura româneasca veche dovedeste existenta unei arii de cultura care, acum 1.000 de ani, se intindea din Muntii Pindului pâna in nordul Carpatilor si de dincolo de Nistru, pina in Câmpia Panonica. Intre vlahii din sud si cei din nordul Dunarii a existat intotdeauna o strânsa legatura religioasa, culturala si economica. Primul stat românesc a existat la sud de Dunare. Imperiul lui Petru si Asan era al vlahilor si nu, cum s-a invatat in scoala, al bulgarilor. Vasile al II – lea, bulgaroctonul, ii taiase pe toti barbatii bulgari in 1015. In 1241, cronicarul Rasid El Deen povesteste navalirea tatara a lui Baku Han, care vine prin nordul Dunarii, unde se bate cu caraulahii, carora le asediaza, fara sa le cucereasca, doua cetati: Târnova si Chilia. Mai târziu, pâna in secolul XVIII, in intreaga Peninsula Balcanica, limba predominanta este cea vlaha.
Argument: Cartea de telefon din Sofia
Apare apoi slavizarea fortata care, incepând din secolul XVIII, a recreat fals poporul bulgar. Dovada este cartea de telefon din Sofia, unde 80 % din radacinile numelor sunt românesti. Multe se pot spune despre slavizarea care in ultimii 200 de ani a schimbat istoria acestui colt de lume, in urma testamentului lui Petru cel Mare. Oricum, România in intinderea ei teritoriala de astazi reprezinta vatra de cultura a zonei.
Recunoasterea ca minoritate a vlahilor de toate nuantele, de la aromâni la megleno-români si istro-români, este o necesitate, dupa cum o necesitate este pentru existenta statului român sprijinirea acestor populatii, renasterea instinctului lor national si nu nationalist. Marele om politic Ionel Bratianu se gândea la o posibila federatie in Balcani, care sa porneasca de la acest liant al elementului etnic românesc.
Cea mai persecutata minoritate din Balcani
Petre Tutea spunea ca aromânii sunt niste supraromâni. Marele gânditor se referea la comportamentul pe care aromânii l-au avut in inchisorile comuniste. Ei au ramas cunoscuti ca o aripa a românimii extrem de dinamica si, in acelasi timp, extrem de conservatoare in ceea ce priveste limba si obiceiurile. Au fost putin marcati de influenta slava si pastreaza mai bine decât românii nord-dunareni traditiile substratului tracic.
Sunt oameni la care cuvântul conteaza foarte mult si care stiu sa poarte si prietenie, si dusmanie pe viata. In 1913, greselile politice românesti si ignoranta marilor puteri europene au impiedicat crearea unui stat aromân. Intelectuali de elita ai României considera ca pentru aromâni trebuie facut mult mai mult decât s-a facut. Ei spun ca in primul rând, trebuie creat ministerul pentru românii din afara granitelor, deoarece situatia lor este cu adevarat tragica.
In prezent, aromânii nu mai au nici biserica si nici scoala in limba româna si sunt, poate, cea mai persecutata minoritate din Balcani, iar recunoasterea ei in organismele internationale, aproape ca nu exista. Prin urmare, o parte a minoritatii aromâne din Albania s-a declarat de origine italiana.
