Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian au fost eliberati in urma unui schimb. Despre ce este vorba, vom afla probabil peste 50 de ani, informatia fiind clasificata, iar presedintele Traian Basescu nefiind dispus sa spuna decit ca este vorba de implicarea unui stat strain. Seful statului a prezentat luni seara varianta oficiala a celor 55 de zile in care cei trei ziaristi români au fost ostatici in Irak. Desi la 22 mai Traian Basescu afirma ca pentru eliberarea jurnalistilor „statul român nu si-a negociat nici politica externa prezenta si viitoare si nici nu a platit rascumpararea“, el a recunoscut de aceasta data existenta unui schimb. „S-a dat ceva la schimb pentru eliberare, dar nu se va face public ce anume, intrucit este implicat alt stat“, a afirmat presedintele tarii.
Oricum, „dezvaluirile“ promise de Traian Basescu nu au adus elemente spectaculoase fata de informatiile anterioare pe care presa le-a prezentat pe larg. Mai mult, presedintele n-a reusit, n-a vrut sau n-a putut sa faca lumina in cazul unor aspecte controversate din perioada celor 55 de zile de captivitate a ziaristilor sau din perioada care a urmat eliberarii. Cert este ca au fost scosi din vistieria statului multi bani in perioada operatiunii, necesari pentru deplasarile ofiterilor in Irak, pentru transportul aparaturii si, nu in ultimul rind, pentru cumpararea informatiilor.
Vinovatii, stiuti din a doua zi a rapirii
Omar Hayssam si Mohamad Munaf sint cei care au pus la punct rapirea, iar cei trei jurnalisti nu au fost implicati in scenariu. Aceasta este varianta lui Traian Basescu. Mai mult, seful statului i-a indemnat pe Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian sa se constituie in parti vatamate in dosar, adica sa depuna plingeri impotriva celor doi. Asta in conditiile in care jurnalistii au respins categoric, in public, implicarea lui Omar Hayssam si Mohamad Munaf in povestea careia i-au cazut victime.
Chiar din a doua zi a rapirii, 29 martie, a sustinut Traian Basescu, firele „afacerii“ au dus catre Omar Hayssam. Suspiciunile incep sa prinda contur dupa interceptarea unei convorbiri telefonice a acestuia din dimineata acelei zile, prin care, de la Bagdad, i se cer patru milioane de dolari in schimbul jurnalistilor, a precizat seful statului. In cursul aceleiasi zile, Omar Hayssam si Yassin Mohamad sint primiti la Cotroceni, intre 16.30 si 17.00, de catre consilierul pe probleme de aparare, Constantin Degeratu, intrevedere in care cei doi solicita sa fie lasati sa se deplaseze in Irak pentru a ajuta la eliberarea jurnalistilor. Dupa aproximativ patru ore, numai Yassin Mohamad, de aceasta data, este primit de Traian Basescu, iar dupa discutii acesta pleaca, in aceeasi seara, catre Bagdad, „cu misiunea sa contacteze autoritatile irakiene, in primul rind Ministerul de Interne“. Omar Hayssam il insoteste la aeroport si face primele declaratii privind solicitarile de rascumparare ale rapitorilor.
„In acel moment, Omar Hayssam nu stia un lucru: ca la ora 9.15 dimineata, structurile statului interceptasera convorbirea telefonica pe care o avusese din Bagdad, de pe o cartela Connex, care a fost identificata. Reiesea ca aventura costa patru milioane si Hayssam a inceput sa defileze cu rascumpararea in public“, a afirmat Traian Basescu.
Ce n-a reusit sa explice seful statului este legat tocmai de aceasta convorbire telefonica a lui Hayssam. Traian Basescu sustine ca serviciile secrete nu au stiut nimic despre intentiile lui Omar, pentru ca acesta nu mai era monitorizat de SRI din octombrie anul trecut, cind serviciul condus de Radu Timofte predase dosarul Parchetului General. Seful statului nu a spus cine si in baza a ce intercepta convorbirile telefonice ale omului de afaceri arab, ci doar ca se folosea logistica SRI.
Un alt semn de intrebare este si in cazul arestarii lui Omar Hayssam, precum si al detinerii ziaristilor de catre doua grupari diferite. Traian Basescu a sustinut ca, incepind cu 4 aprilie, au fost operate la Bagdad arestari, care „incep sa demonteze prima grupare care-i rapise“ pe jurnalisti, grupare coordonata de la Bucuresti de Hayssam. De asemenea, a afirmat seful statului, pe 3 aprilie s-a intrat in contact cu o persoana care probeaza, pe 5 aprilie, ca ii reprezinta pe rapitori. Totodata, fratele lui Omar ajunge la Bagdad, pe 3 aprilie, si informeaza autoritatile irakiene cu cine trebuia sa ia legatura, fapt care duce la declansarea arestarilor. La toate acestea se adauga faptul ca Omar Hayssam este primit intre 1 si 3 aprilie la Cotroceni si insista pe linga seful statului sa fie trimis in Irak. Dupa toate aceste date se poate presupune ca cei trei jurnalisti au fost detinuti in permanenta de aceeasi grupare. Asta tinind cont ca fratele lui Hayssam ajunge la Bagdad cu misiune clara – stie precis cine sint rapitorii – pe 3 aprilie. Tot la aceeasi data autoritatile statului intra in legatura cu reprezentantul gruparii care-i detinuse pe jurnalisti, spune seful statului, si tot pe 3 aprilie omul de afaceri arab cere sa fie trimis la Bagdad. De asemenea, arestarea lui Hayssam pe 5 aprilie pe motiv ca, lasat in libertate, ar fi putut influenta „o masura capitala“ in cazul celor trei rapiti tine, mai degraba, de registrul negocierilor. Dovada raspunsul rapid al rapitorilor. Daca pina atunci nu formulasera nici o cerere concreta, acum ei solicita retragerea trupelor românesti din Irak. In afara de insiruirea acestor date, seful statului nu a facut nici o alta precizare.
Din acest moment, lucrurile par a intra in firescul negocierilor. Se cere retragerea trupelor, solicitare refuzata de la Bucuresti. O alta varianta a rapitorilor, si ea respinsa, a fost eliberarea celor trei jurnalisti in schimbul a 20 de militari români dislocati in Irak. O contraoferta a Bucurestiului a fost trimiterea unui volum important de ajutoare pentru cetatenii irakieni din zona de jurisdictie a trupelor române. Pe 22 aprilie, gruparea se identifica – Mu‘ad bin Jabal -, si da un ultimatum de patru zile, prelungit ulterior. Se fac apeluri pe diferite canale, fiind acordata o mare importanta celui religios. In toata aceasta insiruire, apare un element interesant. Pe 27 aprilie, cind a expirat „ultimatumul ultimatumului“, Traian Basescu primeste informatia ca rapitorii nu vor trece la executarea nici unui ostatic. Seful statului nu a lamurit insa cine i-a furnizat aceasta informatie. Pe 3 mai se incearca o preluare a ostaticilor, operatiune esuata. Intre 15 si 18 mai se solicita din nou „dovezi de viata“, pe 18 mai se cade la invoiala in privinta schimbului si in cele din urma, pe 22 mai, cei trei ziaristi sint eliberati.
Baieti buni
Dupa toata aceasta operatiune, Traian Basescu se declara multumit de prestatiiile Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Directiei de Informatii a Armatei. De asemenea, nu trebuie minimalizat rolul lui Yassin Mohamad. Desi el n-a mai aparut in filmul rapirii dupa data plecarii la Bagdad, ramine totusi un personaj care poate lamuri foarte multe dintre itele acestei afaceri. Trimiterea sa in Irak n-a fost justificata de presedinte si asta in conditiile in care fusese adus la Cotroceni tocmai de Omar Hayssam. Mai mult, seful statului a dezvaluit ca Yassin este, alaturi de Munaf si de sotia sa, unul dintre beneficiarii averii lui Omar Hayssam. „E un beneficiar cinstit insa“, s-a multumit sa spuna Traian Basescu.
