Intreprinzatorii vor negocia cu sindicatele imbunatatirea actului normativ
Reprezentantii organizatiilor patronale reprezentative la nivel national s-au intilnit, luni, cu Calin Popescu-Tariceanu, primul-ministru al României, in cadrul consultarilor guvernului cu partenerii sociali. La intilnire au participat Silviu Lucian Boghiu, Confederatia Nationala a Patronatelor din România – CNPR, Radu Gratian Ghetea, Asociatia Româna a Bancilor – ARB, Adrian Izvoranu, Alianta Confederatiilor Patronale din România – ACPR, Mihai Manoliu, ACPR, Roberto Musneci, Camera Americana de Comert – AmCham, Gheorghe Naghiu, Patronatul Român – PR, Ovidiu Nicolescu, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România – CNIPMMR, Dinu Patriciu, CNPR, George Constantin Paunescu, Uniunea Generala a Industriasilor din România – UGIR, Cristian Pârvan, CNPR, Florin Pogonaru, Asociatia Oamenilor de Afaceri din România – AOAR, Dan Rosu, ACPR, Vasile Turcu, CNIPMMR, si Gilbert Wood, Consiliul Investitorilor Straini – CIS.
Principalul subiect al discutiei a constat in modificarile Codului Muncii, patronatele prezentind premierului propunerile lor in acest sens si manifestindu-si dorinta de a negocia cu sindicatele, civilizat, pentru imbunatatirea actului normativ.
George Constantin Paunescu, presedintele UGIR: „Dorim protejarea salariatilor si a mediului de afaceri“
„Inca de la inceput doresc sa subliniez ca, in ciuda unor declaratii mai putin fericite, modificarea actualului Cod al Muncii este o necesitate ceruta de realitatile mediului de afaceri. Este un proces real care va conduce la armonizarea legislatiei muncii autohtone cu cea europeana. Ca prim efect se va realiza o flexibilizare a circuitului fortei de munca, pe de o parte, iar pe de alta parte sint eliminate constringerile excesive asupra angajatorului, dinamizind mediul de afaceri. De altfel, chiar Comisia Europeana avertiza ca actualul cod al muncii creeaza obstacole in calea antreprenoriatului prin introducerea unor constringeri pe piata muncii, precum si a unui numar de noi proceduri birocratice. Punctual, de pilda, rezolutia Organizatiei Internationale a Muncii, care limiteaza saptamina de lucru la maximum 48 de ore, nu anihileaza responsabilizarea celor implicati in procese de productie, care intervin in situatii exceptionale sau in domenii speciale.
Mult mai important. Intregul pachet legislativ cu referire la derularea rapoartelor sociale trebuie definit in mod coerent, armonizat cu prevederile europene, astfel incit sa protejeze forta de munca, dar in acelasi timp sa asigure protectie angajatorului in situatii independente de vointa sa. De aceea consider ca s-au facut o serie de aprecieri asupra Codului Muncii care sint rupte de realitate, creindu-se artificial tensiuni. Ele au aparut si in conditiile intirzierii guvernului in a-si numi reprezentantii in Consiliul Economic si Social. Este momentul ca toti cei implicati sa utilizeze la maximum forul suprem al dialogului tripartit, Consiliul Economic si Social“.
Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR: „Trebuie ca guvernul sa se bazeze mai mult pe partenerii sociali“
„La guvern s-au discutat, in principal, probleme legate de Codul Muncii. Toate organizatiile patronale au fost de acord cu organizarea problemelor pe sase capitole, printre care incheierea contractului de munca, desfacerea contractului, durata saptaminii de lucru. Trebuie sa intelegem ceva foarte bine: orele de lucru pe saptamina vor ramine 40, dar trebuie sa existe si posibilitatea sa se mearga pina la 48 de ore, cu acceptul salariatilor, in domenii speciale, unde exista nevoia pentru asa ceva.
Patronatele nu sint de acord insa cu Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale si nici cu necesitatea aprobarii sindicatelor in deciziile de management; in acest fel, nu ar mai exista productivitate.
CNIPMMR a mai discutat, de asemenea, o serie de probleme specifice sectorului IMM. Printre altele, am cerut respectarea legii si acordarea a 0,2 la suta din PIB acestui sector, implicarea guvernului in organizarea Conventiei din mai 2005, intrucit este cel mai mare eveniment mondial de profil, precum si implicarea guvernului in realizarea portalului pentru oportunitati de afaceri pe plan mondial. Guvernul a fost de acord cu ultimele doua puncte.
Am vorbit totodata despre predictibilitatea mediului de afaceri – trebuie ca guvernul sa se bazeze mai mult pe partenerii sociali. S-a discutat si modificarea Codului Fiscal pentru anul urmator, precum si legea contractelor.
Parafiscalitatea a reprezentat un alt subiect atins de noi. Exista 300 de taxe si impozite care nu ajung la buget; aici ar trebui facut ceva pentru usurarea agentilor economici si a angajatilor acestora. Trebuie, de asemenea, sa fie protejati producatorii nationali, in special exportatorii, prin includerea pierderilor derivate din fluctuatia cursului valutar in costuri“.
Gheorghe Barbu, ministrul muncii: „Ministerul Muncii vrea o solutie acceptata de toti partenerii“
Ministerul Muncii vrea ca propunerile sale de modificare a Codului Muncii sa fie „cit mai larg acceptate de sindicate si patronate“ si, in acelasi timp, sa duca la flexibilizarea pietei muncii in tara, functionala dupa reguli valabile si in UE, a declarat ieri ministrul de resort, Gheorghe Barbu.
„In nici un caz nu ne propunem sa incalcam directivele UE si nici sa incalcam conventiile Organizatiei Internationale a Muncii, la care tara noastra este parte“, a precizat Gheorghe Barbu, dupa intilnirea pe care a avut-o cu grupul parlamentar al PNL.
In ceea ce priveste Codul Muncii, ministrul a spus ca, in principal, negociatorii sint patronatele si sindicatele, iar ministerul isi asuma rolul de mediator si cel de a-si sustine punctele de vedere ca reprezentant al celui mai mare angajator din România, respectiv statul.
Pina acum, sindicatele au participat la dialog, dar au avut „o alta pozitie“. Mai exact, ele nu au facut o propunere foarte concreta, ci au solicitat trecerea discutiei de pe articole – asa cum propusese ministerul – la probleme si principii. Potrivit lui Barbu, patronatele au venit cu propuneri la articolele puse in discutie de minister. Ministrul s-a aratat deschis dialogului pe aceasta tema intre sindicate si patronate.
„Acum sintem intr-o faza de asteptare, intrucit patronatele au depus un punct de vedere asupra propunerilor avansate de Ministerul Muncii“, a aratat Barbu.
Intrebat despre pozitia sindicatelor, ministrul a spus ca asteapta din partea acestora ca, dupa analizarea cu seriozitate a propunerilor avansate de minister, sa gaseasca puncte de vedere „care sa accepte o parte din modificari“.
Ministrul Barbu a spus ca discutiile trebuie sa duca la o lege care sa fie acceptata de sindicate si de patronate. „Legea trebuie sa fie o consecinta a unui accept cit mai larg, poate nu in totalitate, dar a unui accept cit mai larg, pentru ca doar asa functioneaza“, a declarat acesta.
El a pledat pentru modificarea Codului Muncii, al carui scop este de a face atit mediul economic, cit si cel social „mai primitor“ pentru derularea afacerilor, in ideea dezvoltarii mai accelerate a economiei, „Daca vom pune in vreun fel frine fata de alte tari din jurul nostru, prin diverse legi – prin Codul Muncii, fiscalitate, prin birocratie prea mare, prin coruptie – atunci vom fi evitati si nu vom merge in directia accelerata, in acesti doi ani“, a mentionat ministrul.
Intrebat daca exista un punct de vedere al UE fata de modificarea Codului Muncii, Gheorghe Barbu a precizat ca exista Raportul de tara pe 2003 si cel pe 2004 si o scrisoare a Delegatiei Comisiei Europene, in fiecare dintre ele vorbindu-se despre necesitatea flexibilizarii pietii muncii si despre faptul ca „nu s-au luat masuri pe aceasta chestiune“.
De asemenea, acest aspect se discuta – intrucit nu a fost indeplinit – si in scrisoarea de intentie privind memorandumul care urmeaza continuat si semnat de guvernul român. El a mai spus ca exista nu numai observatia Bancii Mondiale, ci si observatiile tuturor patronatelor, primele obiectii aparind in noiembrie 2003, la sase-sapte luni de la intrarea in vigoare a legii (martie 2003).
