Ziua de 1 Martie in fiecare an este un popas pe traiectoria unei mici atentii. Pentru fiecare dintre noi, o astfel de atentie este mai inainte de toate un simbol ce ramine vesnic ca gest si respect; este traditia martisorului asa cum este marcata ea in calendar. Obicei de veche traditie la noi, martisorul este poate cel mai popular intre datinile de primavara la ora actuala, fiind intilnit pretutindeni in tara.
Inceputul lui urca pe firul timpului catre spiritualitatea si istoria stramosilor nostri, de unde se va fi alcatuit curgind pe matca traditiilor folclorice si credintelor populare de tot felul. Parerile despre originea martisorului ramin inca destul de controversate, insa limpede si important este faptul ca bine cunoscutul si iubitul martisor, intilnit pretutindeni in tara noastra, poarta prin cele doua culori ale snuruletului simboluri mitico-magice de existenta straveche la români.
In acest sens, spune antropologul Nicolaescu Plopsor-Olteanul, albul simbolizeaza aerul sau apa, elemente necesare vietii, iar rosul, singele, focul sau viata. Din impletirea acestor doua simbolisme s-ar forma principiul vietii. Dar, problema nu se incheie aici. Descoperirile arheologice efectuate intr-o asezare epipaleolitica (avind o vechime de 80.000 de ani) in Clisura Dunarii – Cazane au dat la iveala pietre de riu avind pe ele urme de vopsea alba si rosie. Aceste obiecte, ca si bucatile de ocru rosu descoperite in unele morminte din epoca bronzului, au o apropiere de credintele indiene stravechi, dupa care rosul reprezinta principiul masculin, iar albul pe cel feminin.
In alti termeni, rosul simbolizeaza dragostea barbatului, iar albul, curatia fecioarei. Sint doua calitati din a caror unire se naste viata. Totusi, faptul ca martisorul este specific primaverii, inceputului de viata verde, ne conduce catre ideea ca el reprezinta, de fapt, unirea elementului viu, rosul – seva vietii, cu albul – natura „moarta“, dupa iarna care a trecut.
Un alt element din componenta martisorului este banul. In trecut, pe snur se lega un banut si martisorul se purta la git de catre femei si la incheietura miinii de catre barbati. Banul purtat primavara il intilnim si azi in nordul Moldovei, la copiii mici, ca „ban de cuc“ sau de auzit cucul la Blagovestenie, pentru ca, potrivit credintei populare, cine are bani la el cind aude cucul prima data o sa aiba bani multi tot anul. In trecut, acest ban se lega de martisor cu aceeasi menire, sa poarte noroc.
Cu timpul, din banul de martisor s-a format salba de bani, care a ramas doar ca obiect de podoaba in zilele noastre, purtata de reprezentantele sexului feminin in mai multe zone ale tarii, la diverse ocazii, cu deosebire in Transilvania si Banat. Functia mitica a martisorului este si ea evidenta si se vede chiar din finalul obiceiului. Dupa ce se poarta pina la Florii sau Arminden (23 aprilie), martisorul, in general, se atirna pe un pom inflorit, pe flori, pe trandafiri. In unele localitati, martisorului i se da drumul pe o apa curgatoare.
Daca am facut o trecere in revista a martisorului si a importantei lui pentru obiceiurile si traditiile populare de primavara, sa punem gindul nostru bun si sincer in acest simbol si cei carora le oferim darul primaverii sa le aduca succes in acest an 2005.
