In structurile Politiei Romane, aparatele de tip detector de minciuni au intrat in uz inca de prin anii 1970, iar politia din Constanta are un astfel de aparat din 1980. La inceput s-a lucrat pe un detector mecanic, insa, imediat dupa Revolutie, IPJ Constanta a fost dotat cu un aparat electronic si in continuare exista dorinta dotarii cu astfel de aparate asistate de computer.
Aparatul aflat acum in dotarea politiei constantene este utilizat atat pentru politie, cat si pentru Parchet si Judecatorie de pe raza judetelor Tulcea, Ialomita, Calarasi. Daca la inceput aparatura era utilizata doar in cauze complexe care tineau de politie, adica dosare cu autori necunoscuti gen omoruri, tilharii, violuri, iata ca si in acest domeniu economia de piata isi face loc cu rapiditate. „Sint multe situatii in care rezultatele testelor sint considerate drept probe in instanta si asta spune mult. Sint neutru, obiectiv. Sint intre politisti si criminali. Toti ma injura si am avut reclamatii chiar de la politisti. Tocmai de aceea nu cred ca am mai mult de cinci prieteni in IPJ“, spune expertul psiholog al IPJ Constanta, comisarul de politie Liviu Chesnoiu, seful Serviciului Poligraf.
Si in privinta detectorului de minciuni exista reguli destul de stricte. Aparatul nu poate fi folosit in cazul persoanelor care sufera de alcoolism cronic, pentru femeile insarcinate, persoanele cu afectiuni psihice sau afectiuni medicale grave. Suspectilor li se pun de regula zece intrebari dintre care doar patru sint in legatura cu cazul. Celelalte sint doar de control. Practic, detectorul de minciuni este un soi de balanta intre intrebarile referitoare la caz si cele de control. Intrebarile de control sint dintre cele mai simple de genul „cum te numesti, unde locuiesti, unde te-ai nascut“, la care raspunsul este scurt si clar. „Trebuie sa-ti domini subiectul. Daca acesta simte ca-l domini, este terminat. Deci se joaca un rol in acest caz. Aparatul este un nimic fara expertul psiholog“, spune comisarul Liviu Chesnoiu.
Sint marje de eroare in decelarea rezultatului? Evident, insa extrem de reduse. Spre exemplu, aparatul electronic din dotarea IPJ Constanta are o acuratete de 98 la suta. Sint si aparate de ultima generatie, de tipul celor asistate de calculator, unde reusita este de 99,8 la suta.
Numai in chingile aparatului sa nu fii
In procedura utilizata in prezent sint realizate 14 teste. Primul dintre acestea este compus din intrebari generale de tipul celor amintite mai sus. Cel de-al doilea test este, potrivit comisarului Chesoiu, un test „pentru sufletul subiectului“, adica se recurge la metoda cu cartonase. Subiectul alege un cartonas pe care este inscriptionat un numar, dupa care il asaza cu fata in jos. Expertul psiholog isi intra in rol. Suspectul este intrebat de mai multe numere si raspunde evident cu nu. Cind se ajunge la numarul extras, daca raspunsul este acelasi, este clar ca subiectul a mintit. In aceasta situatie, nevinovatul se linisteste, iar cel vinovatul se precipita, din cauza aparitiei unui stres emotional.
Testul al treilea este practic reluarea primului test. Daca omul este nevinovat, va reactiona la intrebarile de control, si nu la cele relevante. Este un prim semn pentru expert ca subiectul este nevinovat. Daca nici acest test nu convinge, se trece la testul patru, unde sint puse aceleasi intrebari insa in alta ordine, o procedura prin care se verifica daca subiectul are autocontrol. Testul al cincilea este practic un test prin care cel vizat trebuie sa raspunda numai cu da. Si intrebarea este directa, de genul „tu ai facut cutare chestie“. Aparatul da linie dreapta, deci subiectul este faptasul. La subiectul nevinovat apar fluctuatii de inregistrare.
Pare destul de complicat pentru nespecialisti. Dupa aceste testari, expertul poate sa apeleze si la testele speciale, daca subiectul a fost spre exemplu anchetat mai mult timp sau torturat, situatii in care pot aparea complicatii.
Testul tigarilor denuntatoare
Un caz interesant rezolvat cu aparatul poligraf de comisarul Liviu Chesnoiu a fost cel al unei crime dintr-un sat galatean, produse in urma cu citiva ani. Un barbat a fost gasit macelarit in propria caruta. Nimeni, nici chiar politistii nu banuiau vreun suspect, neexistind decit o geaca straina gasita in caruta mortului, singurul indiciu privitor la criminal. In buzunarul gecii erau cinci tigari Monte Carlo. Comisarul a fost solicitat de politisti sa testeze practic tot satul. Dupa o saptamina de testari, criminalul a fost dat de gol. Geaca era atirnata intr-un cuier in fata fiecaruia dintre cei testati si incepeau sa curga intrebarile. „In geaca sint tigari x, y sau z?“, numai tipul celor din buzunar fiind omis.
Un individ da reactii pe aparatul poligraf, indicind exact marca tigarilor din buzunar. Testul este repetat si reactiile sint aceleasi. Evident, politistii nu au avut incredere in test si dupa doua saptamini sapca mortului este gasita in casa celui testat. Este un exemplu de test special aplicat in situatii speciale.
Bill Clinton – prins de comisarul Chesnoiu
Imediat dupa scandalul Monica Lewinski, presedintele de atunci al Statelor Unite a refuzat testul cu aparatul poligraf. Sfatul consilierilor sai se pare ca nu a tinut pentru expertul constantean. Liviu Chesnoiu a utilizat „cel de-al saptelea canal“, stresul vocii. Pentru aceasta, exista un aparat de inregistrare a timbrului vocal, utilizat de soldatii israelieni la filtrele realizate in Fisia Gaza. Persoanele aflate in tranzit sint verificate cu acest dispozitiv, care afiseaza fluctuatiile vocale ale subiectului in urma unei intrebari directe. Comisarul de politie constantean l-a inregistrat pe presedintele american cind declara pentru televiziune ca nu a facut sex cu Monica. „L-am prins, mintea“, a declarat comisarul.
Soti si sotii infidele, amante, amanta amantului, cu totii in fata testului poligraf
De la utilizarea aparatului poligraf pentru politie, Parchet sau Judecatorie s-a trecut la aplicatii, mai bine spus la „detectari comerciale“. In 1997, comisarul de politie si-a deschis un laborator poligraf particular, singurul de acest profil din tara. Solicitarile nu au intirziat sa apara. S-a ajuns de la simple furturi sau verificari de parteneri de afaceri pina la chestiuni siropoase. Laboratorul a avut comenzi in care soti gelosi tineau mortis sa-si testeze sotiile banuite de infidelitate sau invers, sotiile isterice si-au tirit jumatatea in fata aparatului poligraf, doar-doar se vor convinge ca au dreptate. Aparatul insa nu minte si astfel comisarul a distrus citeva casnicii.
Dar s-a ajuns si la probleme cu adevarat complicate. Comisarul a avut parte de o situatie in care un anume tip (toate numele sint confidentiale si de aceea nu sint prezentate), insurat, la casa lui, a venit la testul poligraf cu amanta banuita de… infidelitate.
