In evidentele Inspectoratului de Politie Gorj figureaza 20 de oameni despre care nu se poate spune daca sint vii sau morti
Zeci de persoane sint inregistrate anual ca disparute, in evidentele Inspectoratului Judetean de Politie Gorj. Unele sint gasite dupa mai multe luni de cautari, altele se intorc singure. Cea de-a treia categorie o reprezinta acele persoane despre soarta carora nu se mai stie nimic. Familiilor lor le ramine doar speranta ca mai sint in viata.
Politistii gorjeni care lucreaza in cadrul Compartimentului Urmariri al Politiei Judiciare impart disparitiile in doua categorii: cele suspecte si cele voluntare. In cel de-al doilea caz, este vorba de cele mai multe ori de copii care nu se inteleg cu familia, de tineri rebeli care vor sa guste libertatea. Din discutiile cu prietenii, mergind pe urma „disparutului“, politistii il gasesc de obicei in citeva zile. Familia este cea care urmeaza sa-l convinga sa se intoarca acasa.
„Se pot identifica doua categorii de astfel de tineri: cei care fac parte din familii dezorganizate si, daca pleaca, nu prea le observa nimeni lipsa si cei care sint tinuti din scurt de parinti si simt nevoia sa evadeze. In ambele situatii, lucrurile sint destul de grave pentru ca din experienta noastra am constatat ca tinerii intra in contact cu medii de infractori, iar fetele ajung sa se prostitueze. Daca familia este cooperanta si incearca sa-si ajute copilul sa revina acasa, ne este si noua mai usor. Cu familiile dezorganizate, unde parintii nu stiu ce fac copiii, cu cine umbla, cooperam mult mai greu“, a spus Sergiu Tarau, agent-sef in cadrul Compartimentului Urmariri.
Disparut de 20 de ani
Disparutii voluntar constituie cele mai usoare cazuri pentru politisti, chiar daca in spatele acestora se ascund adevarate drame familiale. Mult mai dificile ramin insa disparitiile suspecte, in cazul carora politistii lucreaza chiar si mai multi ani pentru a afla ce s-a intimplat cu cel disparut si nu ajung la nici un rezultat. In prezent, in evidentele IJP Gorj figureaza 20 de persoane disparute, despre care nu se mai stie nimic. Cel mai vechi caz dateaza din anul 1984, cind Ionel Ilioiu, un barbat din Bumbesti Jiu, a disparut de acasa fara urma. Daca mai este in viata, barbatul ar avea acum in jur de 65 de ani, astfel ca posibilitatea sa-l mai recunoasca cineva dupa fotografiile din dosarul politiei este aproape inexistenta. Cele mai multe persoane disparute sufera de afectiuni neuropsihice, ceea ce face si mai grea misiunea celor care le cauta. „Au fost cazuri cind am ga-sit astfel de persoane care devenisera un fel de slugi la diferiti oameni care se bucurau ca au pe cine sa puna la munca fara multi bani. Sint si situatii cind sint gasiti morti sau cazul unei persoane disparute la noi se regaseste intr-un alt judet, unde colegii nostri au de-a face cu un cadavru neidentificat“, a spus seful Compartimentului Urmariri.
Unele familii refuza sa afle adevarul
Printre cei 20 de disparuti se numara si doi copii. Laurentiu Oancea Constantin este un baiat de 15 ani care a disparut in anul 2002. Politistii spun ca ancheta decurge greu intrucit copilul sufera de afectiuni neuropsihice. In gasirea persoanelor disparute, interesul familiei conteaza foarte mult si ii ajuta pe politisti. Experienta acestora i-a pus fata in fata si cu familii care, de teama sa nu li se confirme moartea celui disparut, au refuzat sa identifice cadavrul. „Ii intelegem pe acesti oameni pentru ca ei prefera sa ramina cu speranta ca persoana disparuta traieste, ca printr-o minune se va intoarce acasa“, au povestit politistii.
Mortii nimanui
Numarul disparitiilor este relativ mic in judetul Gorj, cele 20 de cazuri fiind considerate destul de putine fata de 1.600, cite sint inregistrate in intreaga tara. In acelasi timp, in evidentele IJP Gorj mai figureaza si 20 de cadavre necunoscute, din aproximativ 4.000 inregistrate in total in tara. Periodic, politistii din judetele invecinate se intilnesc pentru a confrunta bazele de date pe care le detin in speranta ca se mai pot elucida citeva cazuri.
„Fiecare cadavru neidentificat si fiecare persoana disparuta au cite o fisa speciala. Acestea sint multiplicate si trimise colegilor din tara. La intilnirile pe care le organizam, aceste fise circula de la o echipa la alta“, a spus subcomisar Cornelia Micu, purtatorul de cuvint al IJP Gorj. Politistii mai spun ca legea permite ca, la patru ani dupa disparitia unei persoane, familia sa ceara declararea mortii judecatoresti a acesteia, dar acest lucru se intimpla foarte rar.
