Lumea intreaga se teme de un eventual razboi. Unii vor sa il cistige, altii se pregatesc sa nu-l piarda. Natiunile isi evalueaza potentialul ofensiv si defensiv. Guvernele si consiliile de aparare „fierb“ in eventualitatea unui tragic „…si daca?!“ Romanii privesc si ei cu ingrijorare spre pericolul unui conflict armat, atit de aproape de pozitia noastra geografica. Cu atit mai ingrijorati, cu cit, dupa zicala „la vremuri noi, arme noi“, de cind protectia civila a ramas „cenusareasa“ alocarilor bugetare, apararea populatiei este mai mult un concept decit o realitate. Nu vrem sa speriem pe nimeni si nici sa semanam panica in rindul oamenilor; dar e bine ca unele lucruri sa fie stiute. La timp.
DOLJ – Cit mai putina panica!
de Florentina ENACHE
In Craiova sint 72 de sirene care alerteaza populatia in caz de pericol. Au ramas de pe timpuri, amplasate pe blocuri, dar e putin probabil sa mai fie functionale. Cel putin… nu toate! Asta nu inseamna insa ca oamenii nu vor putea fi alertati in caz de pericol; municipalitatea a achizitionat anul trecut doua sirene electronice. In curind, una va fi montata pe un bloc mai inalt, in centrul orasului; cealalta-la fel. La anul vor mai fi cumparate citeva. In masura fondurilor!
Adapost antiatomic cu muraturi si acces restrictionat
Daca pe blocul in care locuiti vedeti un cerc negru in interiorul caruia se afla litera A, aflati ca nu este vreun simbol dubios sau opera vreunui iubitor de graffiti. Pur si simplu, cladirea are un adapost de protectie civila. Deci…e de bine! Faceti parte dintre craiovenii care stiu ce sa faca in caz de „Doamne fereste!“; mai ales ca nu sint multe astfel de adaposturi in municipiu: doar 173. Toate, cu o capacitate de circa 150 de persoane.Teoretic, adapostul de protectie civila are usi etanseizate, este prevazut cu energie electrica, are o instalatie de ventilatie cu filtru, sursa de apa si chiar WC. Practic, insa… functionale sint doar 49! In cazul celorlalte, daca o sa reusiti sa dati de persoana care are o cheie de acolo, o sa nimeriti peste muraturile vreunui vecin gospodar sau va veti scufunda intr-o „mlastina“ puturoasa cauzata de defectiunile din reteaua de apa-canal a orasului! Nu e vorba de indolenta autoritatilor sau de inconstienta oamenilor. Asa s-a intimplat sa fie, iar unde nu-s bani… de unde pretentii?! Ca sa le puna pe toate „la punct“, ar fi nevoie de circa patru miliarde de lei, iar la bugetul de 2,5 miliarde, alocate anul acesta pentru activitatea de protectie civila a craiovenilor, e putin probabil sa fie finalizate.
Ai casa cu beci, ai scapat!
Conform legii, toate constructiile particulare, precum si sediile de firme si institutii au, obligatoriu, prevazut in proiect, un adapost antiatomic. De regula, e folosit ca beci. Dar macar exista! Si tot conform legii, societatile cu numar mare de personal au, obligatoriu, unul sau mai multi responsabili cu instruirea si protectia civila a angajatilor.
Dupa spusele lui Alexandru Pasarica, lt.col in cadrul Protectiei Civile municipale, in cartierele Brazda lui Novac, adaposturile sint toate functionale; in Rovine, lucrarile se termina luna viitoare, iar in Centru si in restul cartierelor este foarte probabil ca anul acesta sa fie amenajate mare parte din ele. Numai in Craiovita situatia nu e deloc roz, deoarece starea degradata a blocurilor si, mai ales, a retelelor utilitare face imposibila amenjarea adaposturilor. Iar locatarii fie nu au bani ca sa repare aceste defectiuni, fie nu au chef. Fatalisti sau foarte credinciosi, putini se gindesc la ce s-ar intimpla daca… „Doamne fereste!“. Autoritatile au lasat oamenii sa amenajeze subsolurile dupa bunul-plac. In fond, macar asa sint ingrijite, iar oamenii sint obligati, prin lege, sa elibereze spatiile in maximum 24 de ore de la solicitarea autoritatilor.
Totusi, dupa mai bine de un deceniu, de cind nimeni nu s-a preocupat de aceste adaposturi, a inceput, in ultimii ani, sa se mai „miste“ ceva. In bine!
Masca de gaze… pe comanda!
Daca sinteti dintre cei care cred ca o masca de gaze le poate salva viata la nevoie, nu va grabiti totusi sa o cumparati! N-ati prea avea nici de unde, deoarece in Romania nu exista decit una sau doua firme care produc astfel de obiecte, iar apoi, filtrul de aer cu care sint prevazute poate expira in maximum doi ani. Deci, ati cheltui degeaba citeva milioane! Mai ales ca, in caz de nevoie, protectia civila locala ar demara imediat masurile de obtinere a unui stoc de masti de gaze: pe comanda, de la Buzau, in limita stocului disponibil.
Putini craioveni stiu insa ca ar trebui sa aiba in casa si o rezerva de alimente, de apa, de medicamente de prima necesitate, de o banda adeziva si folie pentru etanseizare, precum si de masti improvizate. Si, mai ales, sa fi participat la aplicatiile si simularile pe linie de protectie civila, facute periodic in municipiu. Macar asa, vor afla ce pot face atunci cind nu prea mai sint multe de facut.
Oricit vi s-ar parea de sumbra perspectiva apararii in cazul vreunui potential pericol cauzat de un atac aerian, nuclear, chimic, biologic, dar, oricum, fatal omului, cel mai indicat lucru insa ar fi sa nu intrati in panica. Pentru ca, de regula, cine isi pierde capul isi pierde viata!
OLT – Slatinenii s-ar inghesui ca sardelele
Conform informatiilor furnizate de conducerea Inspectoratului de Protectie Civila (IPC) Olt, gradul de adapostire a locuitorilor judetului in cazul unor efecte produse de dezastre sau de atac inamic (in special atac aerian, dar si unul cu bomba atomica) este in prezent de 64%. In judet sint amenajate in principalele orase 67 de adaposturi speciale care au o capacitate de aproximativ 8.750 de persoane. Alte 352 de adaposturi simple (din care 129 la Slatina) ar putea fi pregatite rapid in situatii de urgenta, capacitatea lor totala fiind de 35.600 de persoane. Cel mai bine la acest capitol sta orasul Caracal, cu un grad de adapostire, in caz de extrema urgenta, de 73,6%, si Draganesti-Olt, cu 73,5%. In fata orasului Slatina este si Corabia, cu 63,1%, sau… Bals – 65,6%.
In caz de necesitate, doar trei sferturi din slatineni ar avea garantat un adapost
In 80% din cazuri, subsolurile din oras sint fie insalubre, fie inchise cu lacate grele de proprietarii de apartamente care si-au aranjat la subsol un mic beci pentru muraturi si alte lucruri care nu mai au loc in locuinta. Desigur, nu toate subsolurile se preteaza la adapostirea populatiei in caz de necesitate, dar cele care exista arata in mare parte deplorabil. Reprezentantii IPC Olt recunosc ca subsolurile nu arata cum ar trebui, dar acest lucru este cauzat de insuficienta fondurilor alocate de la buget. Chiar si prefectul judetului, Marin Diaconescu, a spus ca situatia ar putea fi remediata daca ar fi bani.
„Este clar ca adaposturile din judet, in caz de necesitate, sint insuficiente, dar deocamdata asta e situatia. Oricum, exista un act normativ care prevede obligativitatea celor care isi construiesc imobile ca acestea sa fie prevazute cu asemenea adaposturi speciale, altfel nu vor obtine autorizatie de constructie“.
Situatia cea mai grava din judet se intilneste in municipiul Slatina. Aici exista 54 de adaposturi speciale (unde 6.800 de oameni s-ar putea refugia in caz de nevoie), 127 de adaposturi simple si sase mii de adaposturi „familiale“. Numai 50.500 din cei aproximativ 80.000 de locuitori ai orasului ar fi la adapost „sigur“ in caz de atac inamic… sau cutremur. Mr. Marin Raduica, seful Inspectoratului de Protectie Civila Olt, spune ca adaposturile cele mai mari au fost amenajate la SC ALRO SA, SC ALPROM SA, Directia Agricola Olt si la sediul vamii. Au mai fost amenajate doua adaposturi la subsolul blocului CAM 1 de pe bulevardul A.I. Cuza (in spatele fostului sediu al CEC, unde incap 300 de persoane) si la „blocul armatei“ – cu o capacitate de 120 de locuri. Aceste doua adaposturi au fost amenajate cu fonduri de la primaria orasului. Numai pentru adapostul de la subsolul blocului armatei primaria a cheltuit aproximativ 355 de milioane de lei, dar rezultatul este satisfacator: exista instalatii de ventilatie si de purificare a aerului, grupuri sanitare, rezervor pentru apa potabila (3 mc), usi etanseizate. Acest imobil este dotat si cu o iesire de salvare, un tunel de 20 de metri.
Seful IPC Olt a spus ca anul trecut s-a reusit finalizarea, dupa model occidental, a lucrarilor de amenajare a noului punct de comanda judetean la sediul prefecturii, aparatura si echipamentul de aici fiind moderne. Din pacate, noul centru de comanda judetean nu este operational din cauza lipsei fondurilor pe care le-ar presupune functionarea sa la capacitate maxima. Prefectul Marin Diaconescu a spus ca au fost alocate fonduri in acest sens si, in maximum o luna, centrul de comanda judetean va fi operational.
• Mugurel MANEA
MEHEDINTI – Severinenii nu stiu unde se vor adaposti in cazul unui razboi
„Nici n-am auzit pe cineva sa stie unde sa se ascunda daca ne bombardeaza. Nu ne-a informat nimeni si cred ca am fi total descoperiti, pentru ca nu stiu citi cetateni au habar de vreun adapost de asta. Cred ca ne putem adaposti linistiti la cimitir, ca acolo e cel mai sigur loc, in caz de bombardament. Mai ales daca-l dau in folosinta si pe ala nou, avem locuri asigurate pentru tot Severinul. Nici blocurile nu le avem prevazute cu adaposturi, dar sa mai faca ei altele. Eu lucrez la santierul naval, dar n-am auzit sa avem un loc unde sa ne bagam, daca o fi ceva cu irakienii astia“, a spus Traian Radulescu, muncitor la santierul naval din Drobeta Turnu Severin. Si alti severineni impartasesc aceeasi idee: „Daca ati auzit dumneavoastra de astfel de adaposturi, am auzit si eu. Cad blocurile pe noi, de bine ce sint construite si ati mai fi vrut sa fim si adapostiti!“, a spus Mihaela Serban, proiectanta. De dotarea populatiei cu masti de gaze nici nu se pune problema, deoarece, potrivit reprezentantilor Inspectoratului Judetean de Protectie Civila, acestea trebuie achizitionate de catre cetateni. Cu alte cuvinte, si bombardat, si cu banii luati.
Protectia Civila Mehedinti se gindeste abia acum sa solicite fonduri pentru reabilitarea adaposturilor
Prefectul de Mehedinti, Dan Trancota, a spus ca a solicitat Comisiei Judetene de Aparare impotriva Dezastrelor sa ia toate masurile pentru ca populatia sa aiba asigurate conditii de adapostire, in cazul unui conflict armat: „Vom verifica daca solicitarile noastre au fost puse in aplicare. Exista un plan de aparare, in cazuri speciale, si, anual, au loc exercitii de alarmare, organizate de cei de la Protectia Civila atit pentru populatie, cit si pentru marii agenti economici“.
Promisiunile reprezentantilor Inspectoratului Judetean de Protectie Civila nu sint de natura sa le inspire curaj celor peste 100.000 de locuitori ai municipiului. „Vom face impreuna cu primaria toate demersurile pentru obtinerea de fonduri, ca sa punem in functiune cele opt adaposturi care sint inchise in prezent. Mai avem 11 adaposturi, impartite la agentii economici importanti: ROMAG, MEVA, ROMTELECOM, Directia Muncii si altele, care sint in conditii bune“, a spus capitan Florentin Dragomir, de la Inspectoratul Judetean al Protectiei Civile Mehedinti. Reprezentantii de la Protectia Civila Mehedinti nu au reusit sa dea amanunte in legatura cu cele opt adaposturi civile inchise.
Militari din fortele NATO ar putea apara Combinatul ROMAG PROD
Combinatul pentru producerea apei grele ROMAG PROD Drobeta Turnu Severin este considerat un obiectiv strategic, de importanta nationala, si are in permanenta asigurata paza de catre jandarmi. Unitatea are si unul dintre cele mai incapatoare adaposturi, in caz de razboi, pentru citeva mii de persoane, fiind destinat in special salariatilor, dar si locuitorilor din zonele limitrofe. In plus, fiecare angajat are la dispozitie masti de gaze. Potrivit directorului ROMAG PROD, Marius Preda, in cazul unui razboi, in care Romania ar lupta alaturi de statele aliate, combinatul ar avea asigurata paza cu militari din fortele NATO. Situatia este similara si in cazul celor doua obiective hidroenergetice de la Portile de Fier I si II, care au si paza permanenta. In timpul razboiului din Iugoslavia, cind fortele NATO au bombardat depozitele de combustibil de la Pancevo, in apropiere de Portile de Fier II, angajatii hidrocentralei si locuitorii din zona s-au temut ca fortele militare vor gresi tinta. In zona, cel mai important adapost il reprezinta recent construitul sediu al primariei din comuna Gogosu, in care se afla un astfel de obiectiv la subsol. Pina la un atac iminent impotriva Romaniei, acolo sint insa depozitate materiale de constructie.
• Florin LOBDA
GORJ – Localnicii din Rosia de Amaradia se ascund de Saddam sub Caminul cultural
• Primarul din Cucutele nu se gindeste la protectia satenilor in fata unui eventual pericol nuclear • Prefectul de Gorj, Toni Grebla: „Avem adaposturi suficiente in caz de accidente neplacute. Unele sint in subsolurile de bloc. Au mai pus si muraturi acolo“
Eventualitatea declansarii unui nou razboi in Irak impune luarea de masuri speciale in toate orasele si comunele din Gorj. Daca unii nici nu vor sa se gindesca unde s-ar putea adaposti in caz de pericol nuclear, altii, cum sint cei din Rosia de Amaradia, sint fericiti, pentru ca o parte din ei s-ar ascunde in adapostul antiatomic de sub Caminul cultural. Primarul din Rosia de Amaradia, Cristinel Faitar, a spus ca nu va avea probleme cu adapostirea oamenilor, intrucit, pe linga adapostul antiatomic din care numai ce a golit apa care se infiltrase, mai are la dispozitie si doua tuneluri ramase in urma activitatii miniere.
„La Caminul cultural avem adapost antiatomic de 300 de persoane. E spatios, confortabil. Avem si o usa rezistenta la explozii. La primarie, am folosi beciul, dar acum e magazie de lemne acolo. Ramin tunelurile, iar oamenii isi pot lua si animalele cu ei“, a spus primarul din Rosia de Amaradia.
La Catunele nu sint adaposturi
Edilul din Catunele, Florinel Tuila, este relaxat in ceea ce priveste posibilitatea unui atac nuclear sau chimic. Nici macar nu vrea sa se gindeasca la gasirea unui adapost pentru ca ar fi sanse minime ca satenii sa fie protejati in fata pericolului chimic.
„Noi nu avem adaposturi. Totul trebuie facut pasnic. Consider ca este o greseala inceperea razboiului. Nici nu m-as gindi la pericolul unui atac nuclear. Nu exista solutii. Nu cred ca exista comuna care sa faca fata unei astfel de situatii“, a spus primarul. Prefectul de Gorj, Toni Grebla, a spus ca exista suficiente adaposturi si recunoaste ca sint subsoluri de bloc in care s-au depozitat muraturi.
„Prefectura are doua adaposturi. Avem adaposturi suficiente in caz de accidente neplacute. Unele sint in subsolurile de bloc. Au mai pus si muraturi acolo“, a spus prefectul de Gorj.
Protectia Civila a inventariat peste 300 de adaposturi
Din datele puse la dispozitie de Protectia Civila Gorj, rezulta ca in judet exista peste 300 de adaposturi care pot fi folosite de populatie. Aici ar intra aproximativ 42.000 de persoane. In municipiul Tirgu Jiu exista 28 de adaposturi de protectie civila inca neterminate, numai 12 fiind gata pentru a adaposti oameni. Au fost inventariate 72 de subsoluri de bloc cu o capacitate de peste 15.000 de persoane. Liviu Dumitrascu, seful Protectiei Civile Gorj, a precizat ca adaposturile sint in administrarea autoritatilor locale.
„Sintem destul de departe de ce se intimpla afara. Sint sigur ca nu se va folosi arma nucleara. La noi nu s-au construit din ’90 incoace adaposturi. La primarii, protectia civila e privita ca o sarcina in plus“, a spus Liviu Dumitrascu. Ilie Vladoiescu, director adjunct al AQUATERM Tirgu Jiu a mentionat ca peste 55 de subsoluri de bloc din oras sint inundate si insalubre si ca institutia pe care o conduce va acorda asistenta administratorilor care vor dori sa le activeze. Directorul Vladoiescu a mai spus ca apa a patruns si in adaposturile antiatomice, un exemplu fiind cel amenajat in cartierul Plopilor.
• Eugen MARUTA
