17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocal„Dragi prieteni, iata, aveti aici toate solutiile pentru gestionarea fondurilor Phare!“

„Dragi prieteni, iata, aveti aici toate solutiile pentru gestionarea fondurilor Phare!“

Interviu cu Franz-Hermann Brüner, director general al OLAF

Franz-Hermann Brüner s-a nascut pe 14 septembrie 1945 la Bad-Nauheim (R.F.Germania). Absolvent al Facultatii de drept, economie si stiinte politice din München, isi incepe cariera in 1979, in cadrul Ministerului Justitiei din statul Bavaria, procuror la München (1981-1983), apoi judecator, din nou procuror cu responsabilitati din ce in ce mai inalte, ajungind ca, in perioada 1996-1998, sa fie, tot la München, procuror principal si sef al departamentului de lupta impotriva crimei organizate, fraudei si coruptiei. In februarie 2000 este numit sef al unitatii antifrauda, in cadrul biroului Inaltului reprezentant pentru Bosnia si Hertegovina. La 1 martie 2000, dupa obtinerea avizului favorabil din partea Comitetului de supraveghere al Oficiului European Anti-Frauda (OLAF) si dupa consultari cu Parlamentul European si Consiliul de Ministri al UE, este numit director general al OLAF, cu un mandat de cinci ani care poate fi reinnoit o singura data.

– Mai intii de toate, sa clarificam misiunea si rolul OLAF!

– E foarte important sa spunem ca atit in cazul tarilor membre, cit si al tarilor candidate, misiunea anchetarii unor posibile cazuri de frauda si coruptie revine intotdeauna organismelor specializate din tara respectiva. Noi nu facem altceva decit sa adaugam un plus de valoare anchetei. Spre exemplu, anchetatorilor romani le putem aduce expertiza noastra tehnica, le putem oferi un plus de informatii, le putem comunica tot ceea ce se intimpla in afara Romaniei daca doresc sa afle ce parere au cei de la Bruxelles si daca se pot oferi informatii sau elemente asupra posibilei implicari a uneia sau mai multor companii din tari membre sau tari candidate etc. Acesta este tipul de informatii cu care putem contribui. Putem sa mai spunem, intr-un caz sau altul, ca posedam o lunga experienta de ancheta pentru o anumita problematica petrecuta in tarile membre… dar autoritatile romane sint cele care ancheteaza cazul, lor le apartine intreaga responsabilitate. Indirect, daca vreti, este si cazul OLAF deoarece este vorba despre bani din fondurile europene si trebuie sa-i recuperam si, pe de alta parte, sa dam un exemplu pentru a se sti ca fraudarea fondurilor europene poate avea drept consecinta pedepse cu inchisoarea. Sigur ca, daca este cazul, dorim ca asta sa se intimple, dar nu serviciile noastre sint cele direct responsabile caci, dupa cum stiti, nu dispunem de o forta de politie proprie.

– Care este stadiul actual al relatiilor dintre institutia pe care o conduceti, Oficiul European Anti-Frauda, si autoritatile din Romania?

– Situatia prezenta are in spate un intreg trecut: inca de la inceputul relatiilor noastre, romanii s-au aratat extrem de dornici de a oferi ceea ce noi avem nevoie, adica sprijin in activitatea pe care o desfasuram, de cercetare a unor posibile, subliniez acest termen „posibile“, cazuri de frauda, coruptie in ceea ce priveste utilizarea fondurilor comunitare. Relatia dintre noi si Romania nu este ceva care a inceput acum, dimpotriva, a existat inca mai de mult o intreaga discutie privind modul in care putem colabora, care sint posibilitatile, ce poate face partea romana pentru a raspunde mai bine la cerintele unui program pe care dorim sa-l construim pentru ca, impreuna, sa contribuim la cresterea capacitatilor existente pentru o mai buna coordonare si investigare a cazurilor. Vizita care incepe azi are ca scop ajungerea la o concluzie finala asupra celor mai bune posibilitati existente, iar opinia noastra este ca in toate tarile candidate, inclusiv Romania, e nevoie sa existe ceea ce noi numim „puncte de contact“, adica o formula de schimb direct si nemijlocit de informatii. Este foarte important ca acest „punct de contact“ sa poata sa coordoneze activitatea specifica la nivelul administratiei nationale, in acest caz cea romana, in lupta antifrauda si anticoruptie in ceea ce priveste utilizarea fondurilor europene. Prezenta mea in Romania are ca scop finalizarea discutiilor avute pina acum cu partea romana pe aceasta tema si demararea concreta a programului. Nu este vorba despre o initiativa intempestiva, lucrurile sint pregatite mai de mult si, dupa parerea mea, se merge in directia buna.

– In ultimele luni, in presa din Romania au aparut numeroase semnale privind posibile cazuri de frauda si coruptie in ceea ce priveste atribuirea si folosirea fondurilor PHARE, au fost difuzate si mesaje din partea OLAF privind existenta unor anchete pe acest subiect. Stiu ca politica dvs. este de a nu da detalii despre anchetele in curs de derulare, dar puteti confirma existenta unor verificari in prezent asupra unor cazuri in Romania?

– Desigur, nu putem aminti cazuri concrete, dar exista probleme, exista citeva cazuri de care ne ocupam impreuna cu autoritatile romane. Dar vreau sa repet ca aceasta nu constituie un eveniment iesit din comun, ci face parte din activitatea noastra obisnuita de cooperare cu autoritatile romane pentru a rezolva cazurile pe care le-am identificat. Nu pot sa spun care va fi rezultatul final deoarece, pur si simplu, este vorba despre o actiune in curs de desfasurare, dar sper ca unele dintre cazuri vor fi finalizate foarte rapid. Aceasta inseamna ca, in perioada urmatoare, vom avea mai multe echipe de investigatie care sa desfasoare o activitate practica, in continuarea a ceea ce s-a facut pina acum.

– Cum caracterizati nivelul de cooperare cu autoritatile romane? Intrebarea nu se refera doar la nivelul relatiilor strict institutionale, ci si la cooperarea reala in teren, la nivelul echipelor de investigatie despre care vorbeati…

– In prezent exista structurile necesare, dar ceea ce trebuie sa facem in cooperare cu autoritatile romane este sa le intarim si, mai ales, din experienta cazurilor la care lucram, sa identificam unde au existat probleme si de ce anume este nevoie. In activitatea noastra cu tarile candidate, intentia noastra nu este de a veni cu un dosar impunator spunind: „Dragi prieteni, iata, aveti aici toate solutiile necesare pentru rezolvarea problemelor pe care le intimpinati in gestionarea fondurilor europene!“. Asa ceva nu se poate, pentru ca raspunsul dvs va fi: „Avem un sistem juridic diferit, avem un sistem de investigare diferit si, atunci, ce naiba sa facem cu solutiile voastre?“ Dimpotriva, demersul nostru este de a veni si spune: „Avem nevoie de o buna cooperare si, daca exista probleme, atunci pentru noi cel mai important lucru este sa avem din partea dvs. pe cineva capabil, o persoana in stare sa asume responsabilitatea punctului de legatura cu noi“. De-abia din acel moment ne intrebam ce mai este de facut pentru imbunatatirea activitatii dintr-o zona sau alta. In urma cu putin timp, chiar in aceasta incapere, am avut o discutie cu oficialii romani de nivel foarte inalt, iar rezultatul a fost un angajament extrem de puternic de a face ca lucrurile sa mearga in acest sens.

– Una dintre miscarile surprinzatoare facute de primul ministru roman, Adrian Nastase, a fost tocmai numirea domnului Ponta in fruntea unui organism unic care a preluat responsabilitatile de ancheta in lupta antifrauda si anticoruptie de la diverse ministere sau organisme, pentru a le centraliza la un nivel unic, corespondent direct pentru OLAF. Despre o asemenea directie de lucru este vorba? Se fluidizeaza oare relatia dvs. cu Romania?

– Desigur, inainte de a face o estimare finala, trebuie sa vedem cum merg lucrurile in practica. Dar este prima miscare – si una buna din punctul nostru de vedere – care ne permite sa avem pe cineva care sa stie mai bine de ce este nevoie, care sint problemele. Si fiindca, uneori, cazurile anchetate sint extrem de complexe si este nevoie de mai multe servicii pentru a le investiga in mod corespunzator, pentru noi este esential ca acest om sa aiba o cunoastere complexa a situatiei si sa poata indica serviciilor respective ce anume trebuie sa faca. Vom putea avea astfel, pentru prima data, o structura clara a competentelor si acesta este primul pas in constructia de care vorbeam. Este un lucru deosebit de important, vital chiar, deoarece, in momentul in care va adera la UE, toata lumea se va astepta ca Romania sa posede capacitatea de a gera fondurile care vin din partea UE. Sa o faca de una singura, prin intermediul propriului sau sistem. Asta vrem sa ajutam sa se creeze acum in Romania un sistem cu o dubla functiune: in primul rind de prevenire a fraudelor si coruptiei, in al doilea rind, de urmarire coerenta si eficienta a unor cazuri de asemenea gen, in momentul in care ele s-au produs. In acelasi timp, dorim sa explicam si care este filozofia noastra in privinta gestionarii subsidiilor financiare, problematica absolut noua in cazul tarilor candidate, in Romania, spre exemplu, existind o procedura total diferita de cea pe care o avem noi acum. Este foarte dificil, pentru ca este foarte mult de lucru, dar, pentru a fi cinstit, trebuie sa spun ca a existat mereu o colaborare foarte buna intre noi si autoritatile romane. Ce vreau sa spun este ca nu intram in aceasta faza pentru ca n-ar fi mers bine ceva si trebuia remediat, ci deoarece credem ca a venit vremea sa existe mijloacele necesare pentru ca autoritatile romane sa poata efectua autonom mai multe anchete. In cazul acesta, noi sa nu mai fim decit in pozitia sa adaugam ceea ce este nevoie din partea Europei si nu sa fim un fel de organism care preseaza pentru rezolvarea lucrurilor. Stim ca procesul este extrem de sensibil si de dificil si asta nu numai in cazul Romaniei, ci in al tuturor tarilor candidate, datoria noastra fiind de a imbogati cunoasterea privind procedurile europene. Vedeti, foarte multi dintre oamenii de afaceri care, in diversele administratii, implementeaza diferite programe, pot fi extrem de bine pregatiti. Dar pentru membrii echipelor de investigatie, este vorba despre o zona complet noua – procedurile de licitatie, spre exemplu, modul in care ele pot fi manipulate… Aici este punctul slab: gradul de pregatire a membrilor echipelor de investigatii, deoarece criminalitatea economica, chiar in tarile membre UE, reprezinta o situatie noua pentru majoritatea membrilor serviciilor clasice de investigatie. Si atunci cum sa nu realizam ca acest fapt este cu atit mai evident in cazul fostelor tari comuniste. Iar in ceea ce ne priveste, problema careia trebuie sa-i facem fata este „pe cine trebuie sa pregatim?“, deoarece ne este absolut imposibil sa asiguram pregatirea unor intregi forte de politie. Avem nevoie de oameni cheie pe care sa-i pregatim la un nivel maxim de competenta.

– M-as bucura foarte tare sa stiu, domnule director general, ca raspunsul dvs nu este unul diplomatic, dictat de un rationament circumstantial, adica de dorinta de a transmite un mesaj placut in ziua sosirii dvs la Bucuresti. Va spun acest lucru deoarece, in ultimul timp, diverse relatari in mass-media, ca si unele documente europene par sa-si concentreze eforturile in a arata ca Romania este o tara generatoare de mari probleme, generatoare de trafic de toate felurile, dominata de fraude si coruptie. In viziunea dvs, domnule director general al OLAF, este oare Romania un asemenea caz exceptional in contextul european? Cazurile pe care le investigati arata o asemenea dimensiune a fraudelor si coruptiei? Lucrurile stau oare asa de rau incit, de fapt, ati fost silit de imprejurari sa veniti in Romania pentru a solutiona situatia?

– Nu. In primul rind, voiajul in tarile candidate face parte din obligatiile mele firesti. In cadrul vizitei mele la Bucuresti, nu voi vorbi cu autoritatile romane despre cazuri concrete aflate in ancheta. Vin in tara dvs pentru a crea structura despre care am vorbit anterior, aceasta este munca pe care o am de dus la bun sfirsit. Aceasta va permite echipelor noastre de investigatie sa aiba o baza mai buna pentru activitatea lor de teren, iar acum sintem exact in momentul in care implementam structurile necesare pentru activitatile ulterioare de investigare. In al doilea rind, pentru a va raspunde la chestiunea ridicata in intrebarea dvs, vreau sa afirm foarte limpede ca nu exista si nu avem o asemenea „lista neagra“ in ceea ce priveste tarile candidate. Chestiunile existente se diferentaza prin gradul de dezvoltare economica, apoi intervin considerentele normale de asezare geografica… sint problemele specifice pentru fiecare tara in parte, dar, in nici un caz, nu se poate scoate astfel in evidenta o tara sau alta. In al treilea rind, vreau sa va spun ca nu a fost vorba despre un raspuns diplomatic si nu am deloc intentia sa-mi pregatesc vizita in Romania spunind ca totul este perfect. E clar ca unele lucruri trebuie imbunatatite, dar am stabilit punctul de plecare si a existat de la inceput o deschidere mentala care ne-a permis sa avansam. Vreau sa adaug ca eu sint in intirziere cu vizita aceasta in Romania, deoarece sperasem s-o pot face cu trei sau patru luni in urma. Dar mai e ceva: nu trebuie sa aveti nici un moment impresia ca sinteti singurii in situatia de a vorbi despre posibile probleme in cheltuirea fondurilor PHARE. Sigur ca am identificat posibile probleme in Romania, dar acestea exista si in statele membre. Intotdeauna cind exista un flux financiar, exista si posibilitatea fraudei, este un fenomen valabil pe plan mondial, in orice caz nu este valabil numai in situatia Romaniei. Desigur, aici au existat citeva cazuri vizibile, dar, din punct de vedere al OLAF, este foarte important sa spunem ca am putut lucra imediat pe aceste cazuri, ca lucrurile se misca. Nu spunem ca avem de-a face cu o situatie perfecta si din aceasta cauza acum trecem la o faza superioara a cooperarii. Vin in Romania cu acest mesaj: sa abordam situatia intr-un mod mai strategic. In primul rind, sa fie asigurata pregatirea echipelor romanesti de anchetatori specializati, operatiune care sa fie facuta cu ajutorul nostru financiar direct, prin programul PHARE, destinat pregatirii punctelor de contact nationale. In al doilea rind, se va trece la investigarea in comun a cazurilor, prin cooperare intre specialistii romani si cei de la OLAF, analizind impreuna procedurile, punind intrebarea „Tu mergi in acest sens, oare daca am merge in alta directie, care ar fi rezultatul?“, un fel de invatare impreuna in procesul muncii. Se va adauga poate si alta valoare sau alte valori la constructia initiala, in functie de necesitatile specifice care vor aparea in teren. De ambele parti, vom identifica elementele de forta si cele slabe ale constructiei. Voi ne veti ajuta spunindu-ne cum, in functie de specificitatile sistemului legal si administrativ romanesc, au fost gasite eventuale porti pentru frauda, cum a fost facilitata coruptia etc. Vedeti, una dintre functiile noastre majore in sistem este si de a identifica existenta unor prevederi legale atit in tarile candidate, cit si in tarile membre, care sa permita fraudarea sistemului, prevederi pe care le semnalam pentru eventuala lor modificare. Si, va repet, nimic din raspunsul meu nu este dictat de considerente de curtoazie inainte de vizita la Bucuresti.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS