Lupta impotriva terorismului: definitiile europene

Prima faza a crizei americane, emotionala si acut dureroasa, incepe sa se disipeze, lasind sa se intrevada, incetul cu incetul, mecanismele enorme care se articuleaza pe diferite planuri pentru a defini noul climat de securitate, cu principiile, standardele si cerintele sale specifice.

America, in primul rind, contureaza o noua viziune asupra a ceea ce va insemna „culegerea de informatii“, uriasele investitii unilaterale in sistemul global de supraveghere electronica ECHELON (trecut de la misiuni de informatie militara la interceptarea pe baza de „cuvinte-cheie“ a mesajelor de tip fax, e-mail sau comunicatii pe telefoane celulare) s-au dovedit a fi, daca nu inutile, cel putin insuficiente. Din ce in ce mai multe mesaje care parvin din partea unor fosti sau actuali sefi ai serviciilor de informatii (americane, dar nu numai) afirma ca trebuie sa se revina, foarte rapid, la dimensiunea umana a spionajului, adica infiltrarea de agenti acoperiti, folosirea de agenti dubli sau a surselor confidentiale. Principiul existase in toata perioada Razboiului Rece, dar dupa caderea Cortinei de fier, serviciile americane de informatii, indeosebi, au fost afectate de un val masiv de concedieri sau reafectari de agenti de teren din „vechea perioada“, tocmai in favoarea „spionajului curat“. Evenimentele din 11 septembrie au schimbat fundamental aceasta viziune…

Europa, la rindul sau, confruntata cu o lunga traditie de atentate teroriste singeroase – dar si gazduind pe teritoriul sau fie organizatii teroriste, fie reprezentante ale acestora – trece la definirea unor linii de abordare comune – teoretica, legislativa si practica – a fenomenului terorismului. Care sint acestea?

Am avut ocazia ca, in aceste zile, sa port o serie de discutii cu cei care se ocupa in mod direct de acest lucru. Graham Watson, deputat european, autorul „Raportului asupra rolului UE in lupta impotriva terorismului“, ne spunea ca „avem dovada foarte clara ca am esuat in actiunile pe care le-am organizat pina acum in lupta impotriva a ceea ce se dovedeste acum o miscare terorista internationala… Problemele care exista privind vechile definitii asupra terorismului sint ca ele nu priveau decit aspectul violent al acestor actiuni, neluind in calcul atacul fundamental pe care-l reprezinta la adresa democratiei si statului de drept. In plus, nu includeau si o dimensiune esentiala a acestui nou tip de terorism: caracterul sau international, legaturile stabilite cu centre aflate in diferite tari pe diverse continente, legaturile sale cu retele ale crimei organizate“.

Iata de ce, intr-o rezolutie recent adoptata de Parlamentul European, apare o noua definitie foarte cuprinzatoare asupra terorismului, cea pe care, foarte rapid (intr-o perspectiva de doar maximum doi ani) se va baza legislatia comuna europeana in domeniu: „calificam drept terorist orice act comis de indivizi sau grupuri care, recurgind la violenta sau amenintind cu folosirea violentei impotriva unei tari, a institutiilor sale sau a populatiei, in general, sau a unor indivizi anume, care sub pretextul unor aspiratii separatiste, prin conceptii ideologice extremiste sau pe baza fanatismului religios sau minate de setea de bani, au ca scop sa supuna la un climat de teroare puterea publica, anumiti indivizi sau societatea sau, in general, intreaga populatie“, iar „asociatia sau organizatia terorista este orice grup compus din doua persoane sau mai multe care actioneaza in mod concret in vederea comiterii de acte teroriste“. Definitie larga, foarte interesanta prin implicatiile sale multiple si care, devenind principiu legal european, poate sa raspunda la multe dintre cererile presante care vin din partea unor politii sau servicii nationale de informatii.

Mai mult, documentul amintit cere statelor membre ale UE (si este absolut evident ca acest mesaj se indreapta in mod egal si catre statele candidate) „sa adopte masuri eficace impotriva aparitiei sau mentinerii unui mediu propice teroristilor, interzicind orice participare la acte teroriste si impiedicind orice sustinere intelectuala, logistica, materiala sau financiara in sprijinul actiunilor teroriste“, viitoare prevedere legislativa care poate duce la interzicerea site-urilor Internet, publicatiilor sau reuniunilor cu caracter „cultural-educativ“ ce fac propaganda deschisa in favoarea unor organizatii teroriste. In acelasi timp, se deschide calea spre controale specifice pe liniile bancare si in interiorul miscarilor unor organisme financiare paravan pentru miscarile teroriste.

In actualul context, iata o alta precizare foarte importanta: „actele teroriste desfasurate in UE trebuie sa fie considerate ca actiuni criminale care vizeaza modificarea, la nivelul statelor de drept, a structurilor politice, economice si sociale… chiar daca mobilul invocat este eminamente politic, ele nu pot fi considerate decit acte criminale sau chiar crime impotriva umanitatii“.

Pe aceasta baza, Parlamentul European cere de urgenta Consiliului UE formularea unei decizii-cadru privind aparitia unor dispozitii legislative, instaurind reguli minimale la nivel european care sa defineasca „elementele constitutive ale infractiunilor penale si sanctiunilor aplicabile in domeniul terorismului“. Mai mult, Consiliului UE (si cu deosebire ministrilor de interne si justitie) ii este solicitata o alta decizie-cadru „pentru armonizarea legislativa si crearea unui spatiu comun european al libertatii, securitatii si justitiei, instaurind supresiunea procedurilor formale de extradare si adoptarea, in cazul delictelor de tip terorist, a principiului de recunoastere mutuala a deciziilor penale, chiar si pentru decizii care preced faza de judecata a unui caz“. In fine, o alta prevedere cu totul noua: aparitia unui „mandat european de cautare si capturare“ a celor suspectati de a fi comis acte teroriste.

Este evident ca, in perioada urmatoarelor saptamini, aceasta dezbatere despre care se credea ca va cere ceva timp va fi, dimpotriva, pusa in centrul atentiei tuturor organismelor europene. Si acesta este contextul in care, pe 27 septembrie, se va reuni, la Bruxelles, Consiliul ministrilor de interne si de justitie din UE, ocazie cu care poate se va discuta si problema vizelor pentru romani. Un context plin de noi elemente de raportare, de noi temeri, dar si de o fermitate fara precedent in istoria europeana a ultimei jumatati de secol.