17.6 C
Craiova
sâmbătă, 20 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalRedefinirea sistemului de securitate

Redefinirea sistemului de securitate

„Nu putem prezice viitorul, dar trebuie sa fim gata sa raspundem tuturor provocarilor pe care le va contine“ – poate aceasta fraza rostita de Craig Mundie, vicepresedintele Microsoft, este cea mai buna sinteza a discutiilor care s-au purtat timp de trei zile la Oslo, in cadrul lucrarilor simpozionului „Constructia unei viziuni: Viitoarea transformare a NATO“. Aici s-au reunit reprezentanti de vaza ai elitei decidentilor politici si militari din lume, alaturi de conducatorii unora dintre cele mai importante companii multinationale specializate in productia militara, pentru a discuta despre citeva teme a caror actualitate este evidenta in perspectiva prezentei redefiniri a filozofiei ce sta la baza reformularii viziunii a ceea ce va fi NATO in perioada urmatoare.

Este, totodata, o discutie despre „teoria jocurilor“ si despre o realitate practica, aceea privind caracteristicile viitoarei productii militare care va trebui sa raspunda nevoilor specifice, cu totul noi si surprinzator de diverse, a ceea ce vor fi misiunile de indeplinit pe „cimpul de lupta digital“ din secolul XXI.

Este nevoie de o noua viziune la nivelul „teoriei jocurilor“ deoarece doctrina militara specifica perioadei razboiului rece este de mult revoluta, iar perioada ultimului deceniu a cunoscut reechilibrari succesive ale climatului de securitate pe plan international care au necesitat adaptarea conceptului asupra constructiei armatelor, natura misiunilor, structurarea etapelor si continutului interventiei militare si calitatea tipului de pregatire a combatantilor. In acelasi timp, NATO nu mai este o organizatie concentrata exclusiv, ca in trecut, pe principiul apararii colective, ci, asa cum remarca Lord Robertson, „si-a largit atit viziunea politica, precum si instrumentele pe care le are la dispozitie, definindu-si agenda de securitate intr-un mod pe care fondatorii Aliantei nu si l-ar fi putut imagina niciodata“. Este nevoie de o discutie despre relatia cu puternicul complex industrial-militar deoarece, pe de o parte, mondializarea afecteaza in mod firesc si tipologia relatiilor din acest sector. Pe de alta parte, „productia specifica“ se diversifica si cuprinde, din ce in ce mai mult, rezultatele unei cercetari in tehnologia de virf, cu componente si materiale speciale apropiate celor folosite in industria spatiala.

Unde se produce aceasta discutie? O putem numi „discutie“, dar, in realitate, este vorba despre o prima incercare de coordonare de mare complexitate a tuturor activitatilor care se duc acum in diferitele centre nationale in formula programului NATO asupra dezvoltarii si experimentarii de concepte, cel coordonat de Comandamentul suprem aliat din Atlantic (in NATO mai existind un singur alt comandament suprem, cel din Europa – SHAPE – situat in Belgia, la Mons). Dezbaterea actuala este centrata pe natura viitoare a cimpului de lupta, „digitalizat“, caracterizat de o dominanta a sistemelor informatizate la nivelul centrelor de comanda si control, ca si la cel al soldatului aflat in misiune.

Dar, despre toate acestea, despre legatura existenta intre constructia acestei viziuni si destinul Romaniei in Alianta Atlanticului de Nord, intr-o viitoare pagina speciala a ziarului nostru, cu interviuri de la cele mai importante personalitati prezente la Oslo.

Foarte interesanta si raspunzind pe deplin nivelului de asteptare existent a fost interventia Lordului Robertson, secretarul general al NATO. Pentru noi, deosebit de importante sint precizarile privind stadiul actual al dezbaterilor din interiorul Aliantei referitoare la structura viitoarei etape a extinderii, cea care va fi anuntata formal cu ocazia summit-ului de anul viitor, de la Praga. Lord Robertson a spus ca, in prezent, exista doua lucruri foarte sigure. In primul rind, ca s-a renuntat la asa-numita „optiune zero“, cea care ar fi presupus neinvitarea nici unuia dintre statele candidate. „Aceasta deschide perspectiva invitarii unui numar de tari, numar care poate varia de la unu la noua“, a continuat Lord Robertson, spunind ca, in faza actuala, nu este luata nici o decizie. Dar, ca noutate, secretarul general al NATO a spus ca exista un criteriu major pe care se va baza aceasta decizie, si anume indeplinirea in totalitate de catre tara candidata a angajamentelor pe care si le-a asumat in cadrul Planului individual de aderare (MAP). Pentru ca numele unei tari sa ajunga pe masa la care se vor purta discutiile, a spus Lord Robertson, aceasta este conditia majora ce trebuie indeplinita si nu va exista nici o derogare in acest sens. Semnal foarte important pe care decidentii politici romani trebuie sa-l decodeze ca atare si cu un cert sentiment al urgentei, deoarece ultimele rapoarte (oficiale sau nu) arata existenta unor intirzieri in unele domenii, sarcina tarii noastre fiind ingreunata si de natura angajamentului masiv luat de oficialii nostri imediat dupa summit-ul de la Washington din 1999.

Un alt mesaj interesant este cel legat de posibilitatea existentei unor misiuni NATO „in afara teritoriului“ definit de Tratatul de la Washington. Lord Robertson a exclus o asemenea posibilitate, dar a evocat o alta, extrem de interesanta: dat fiind ca, pe viitor, toate marile actiuni militare se vor baza pe existenta unor coalitii, nu este deloc imposibil ca Alianta sa sprijine unele tari cu care este in strinse legaturi in cadrul Parteneriatului pentru Pace, care, cu titlu individual, sa fie angajate in coalitii care sa duca operatiuni militare alaturi de alte state in diferite tari ale lumii. Un exemplu in acest sens a fost prima operatiune eminamente europeana (dupa anuntul SUA ca nu sint interesate) in Timor, actiune avind la baza noul principiu al interventiei din ratiuni umanitare.

Este evident ca acum este un moment decisiv nu numai pentru Romania, ci si, pe alte planuri, dar posibil conexe, pentru Alianta. Interlocutorii nostri la Oslo ne-au transmis o serie de mesaje care, absolut toate, contin acest semnal. Acum se fac alegerile, acum se identifica motivatiile, acum se stabileste cine va face parte din aceasta „viziune comuna“ si care vor fi responsabilitatile asumate. Daca alegerea de acum a Romaniei va fi corecta si va sti sa identifice corect destinatarii mesajului national, atunci, cu siguranta, avem intr-adevar o sansa.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS