Ministerul Educației a aprobat ca în clasa a IX-a în anul școlar următor efectivele să fie de 24 de elevi, în loc de 28 de elevi. Reducerea efectivelor nu va duce însă la evitarea restructurărilor din învățământul preuniversitar. Calculele se reiau în această săptămână. Managerii spun că pentru a avea calitate în învățământ, clasele ar trebui să aibă efective și mai mici, dar deocamdată sistemul de educație este ghidat mai mult după calcule contabile.
Reducerea efectivelor la clasa a IX-a de la 28 la 24 de elevi este o măsură care se ia într-un an în care în clasa VIII-a sunt mai puțini elevi decât au fost în anii anteriori. Și asta pentru că în urmă cu opt ani a fost înființată clasa pregătitoare în paralel cu clasa I. Prima promoție de elevi care a urmat atunci pregătitoarea vor termina anul acesta clasa a VIII-a. Estimările arată că această scădere bruscă a populației școlare în clasa a IX-a nu se regăsește pe viitor. Acum însă numărul de elevi este transpus în număr de clase care trebuie să respecte de obicei încadrarea în normativele maxime.
Reducerile au la bază motive financiare
În Dolj, pe vechile normative de 28 de elevi s-ar fi redus 36 de clase a IX-a de la învățământul liceal, profesional și chiar vocațional. Managerii spun că la baza stabilirii unor efective atât de mari la clase stau de fapt motive financiare, fără să se pună preț pe calitate.
”Am făcut încadrări pentru o clasă de liceu cu 28 de elevi și apoi am făcut o altă configurație de personal din care am tăiat și o clasă de școală profesională tot cu 28 de elevi. Orice clasă tăiată înseamnă în medie 1, 7 sau 1,8 norme didactice. Adică, o mică economie la salarizare. Îi dăm afară pe profesori acum, dar avem nevoie de ei anul următor. Se impun aceste efective din motive financiare, nu pe calitate. Măsura aceasta a reducerii efectivelor la clasa a IX-a de la 28 de elevi la 24 de elevi este o măsură bună pentru calitate. Idealul nostru este de a avea efective de elevi și mai mici, așa cum este și în țările civilizate.
La noi, acolo unde efectivele nu se fac la maximum se taie clasa când se trimite în anul școlar următor planul de școlarizare, mai ales dacă nu au ajuns banii pentru salarii. Nu se ia în calcul că la o clasă de 20 de elevi profesorul de matematică a reușit să lucreze mai bine cu elevii. Creșterea calității nu prea apare în calculele care se fac din pix pentru următorul an școlar ”, a spus unul dintre manageri.
Învățământul este condus pe calcule contabile
Directorii spun că deocamdată învățământul este gândit contabil. ”Dacă am doi lei pentru salarii ca director trebuie să mă încadrez în ei. Învățământul este condus de contabili. Ei ne spun dacă se pot face plățile sau nu. Banii pentru salarii vin de la finanțarea per elev. Nu avem clase cu 28-30 de elevi, sigur că nu ajung nici banii pentru salarii. Așa s-a ajuns ca la nivelul sistemului de învățământ să se permită tacit clasele de 30 și chiar 40 de elevi.
Cu un număr atât mare de elevi sunt bani de salarii. Și de aici s-a ajuns să se spună că un profesor așa cum predă la 24 sau 28, predă și la 38-40 de elevi, că e aceeași lecție. Ceea ce este fals. Nici măcar nu se oferă condiții minime. Au fost situații în care elevii nici nu aveau loc fizic loc în clasă. Noi am cerut de mult timp scăderea numărului de elevi și revenirea la o finanțare care să nu implice neapărat alocarea pe fiecare elev ”,a spus un alt manager.
Sunt și manageri care spun că pentru a demonstra că au efective de 28 de elevi au clase din două specializări. ”La profesională avem clase în care 14 elevi au o specializare și alți 14 au altă specializare. Acești elevi sunt comasați într-o clasă de 28 pentru că așa prevăd normele. Ei au însă discipline pe meserii la care învață cu profesori diferiți. Pentru disciplinele de bază fac însă ore în comun ca să se facă economii, că din finanțarea per elev atât ne permitem. Dacă ar studia și disciplinele de bază în grupe mai mici, cu siguranță ar avea tot elevii de câștigat”, a explicat alt manager.
Restrucurările se fac după noi date. Directorii cer să se ia în calcul și calitatea
După noile normative, adică efective de 24 de elevi la clasa a IX-a, managerii de unități școlare liceale trebuie să reconfigureze și planul de școlarizare dar și încadrarea cu personal didactic. În Dolj, nu se vor mai reduce 36 de clase, ci se vorbește că se vor tăia 14 clase a IX-a. Nu se știe exact acum care sunt liceele care vor mai salva din clase. Directorii spun că ei doar propun, dar deciziile se iau la nivel de inspectorat școlar.
”Pentru că au apărut noile normative, planul de școlarizare nu a fost votat în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar. Nici noi ca manageri nu am trimis încadrările cu personal pe 22 ianuarie. Se va face altă configurație. Nu scăpăm de restructurări. Sunt afectate și liceele teoretice și cele vocaționale și învățământul profesional chiar și după noile calcule. Nu există niște criterii clare care să stabilească care școală va tăia clase și care nu. Eu pot să am elevi care să vină în clasa a IX-a, dar dacă mi se taie clasa nu îi pot primi.
În străinătate, fiecare director își configurează un plan de școlarizare care este respectat. La noi, nu. Toate deciziile se iau la centru. Uneori, se fac niște proceduri doar formal. Poate că așa se explică de ce școlile de peste granițe sunt în topuri internaționale și noi nu. La noi nu este descentralizare, Nu este ce am văzut în școlile din Italia sau în Finlanda, nici la calitate și nici la dotări. Acolo, directorul cere și administrațiile locale finanțează imediat, după care fac control”, a spus un alt manager.
Managerii cer prevederi noi pentru reducerea numărului de elevi la clase
Noua configurație a planului de școlarizare se va discuta la nivel județean în cursul acestei săptămâni. Managerii spun că speră ca pe viitor, să se țină cont de creșterea calității învățământului. ”La clasa a IX-a se prevăd acum efective maxime de 24 de elevi, dar nu acesta va fi numărul maxim. Se va ajunge de fapt la 26 de elevi dacă avem în calcul că vor fi prevăzute două locuri speciale, câte unul pentru copii cu cerințe educaționale speciale și câte unul pentru rromi.
După începerea anului școlar intervin transferurile, se mai adaugă din start alți trei elevi și poate mai mulți. Ne cam întoarcem de unde plecăm în unele situații. Ar trebui ca pentru calitate să avem alte normative. Așa rămânem la stadiul în care doar vorbim că a scăzut calitatea învățământului, fără să luăm și măsuri ”, a spus un alt manager.
Finanțarea în școlile din străinătate
Studiile privind finanțarea învățământului arată că sistemele şcolare europene lasă la latitudinea şcolilor multe decizii legate de finanţarea lor. În ceea ce privește fondurile publice și dotarea cu echipamente, responsibilitatea pentru luarea deciziei în şcoli diferă adesea în funcţie de modul de utilizare a bugetului: dacă este pentru cheltuieli de capital şi achiziţii , pentru cheltuieli operaţionale, pentru achiziţionarea de echipamente pentru computere
Sistemele şcolare din România şi din Cipru sunt singurele în care nicio decizie de finanţare publică nu se ia la nivelul şcolii, arată studiile comparative.
În cadrul şcolilor, din străinătate directorii îşi asumă aproape întotdeauna responsabilitatea deciziilor. Ei acţionează împreună cu profesorii în Bulgaria, Germania, Malta, Austria şi Regatul Unit (Scoţia) şi de unii singuri în Belgia (şcolile pentru care comunităţile franceză şi germană sunt direct responsabile), în Ţările Baltice, Ungaria, Slovacia şi Finlanda. Și în privința salarizării profesorilor, acestea se fac pe baza unor grile ale bugetarilor, iar numărul de clase al unei unități școlare nu este variabil de la un an la altul, așa cum este în România.
