Acasă Educatie Exodul „creierelor" din Craiova, cifre şocante!

Exodul „creierelor” din Craiova, cifre şocante!

-

Se spune că oltenii au o minte care funcţionează brici. Oriunde merg, în ţară sau străinătate, ei ajung în top. Reuşesc cumva să se impună. Craiova se mândreşte cu tineri sclipitori, care obţin an de an rezultate deosebite la concursurile şcolare. Unul dintre colegiile din oraş este printre cel mai bine cotate din ţară.

În domeniul IT, avem mulţi tineri talentaţi. Cei mai buni programatori în devenire părăsesc însă Craiova imediat după terminarea liceului. Care este însă dimensiunea exodului „creierelor“? După mai bine de şase luni de cercetare, Gazeta de Sud a pus cap la cap informaţiile obţinute şi a creionat câteva concluzii. Discuţia însă abia acum începe, pentru că cifrele sunt cu adevărat şocante!

Se vorbeşte adesea despre „exodul creierelor“, dar, pentru Craiova, avem puţine statistici pe baza cărora să putem cuantifica fenomenul. Vizibil cu ochiul liber este că, după 30 de ani de la Revoluţie, Craiova a devenit un oraş dezindustrializat. În 1990, Electroputere, Avioane, IUG, MAT, Elpreco şi alte întreprinderi din industria tradiţională numărau zeci de mii de salariaţi.

Evoluţia tehnologiei şi managementul dezastruos au dus însă la decăderea acestora. Fabricile enumerate anterior numără la ora actuală cu puţin peste 1.200 de salariaţi. Electroputere, perla industriei craiovene de altădată, nu mai există ca activitate operaţională. Muncitorii au fost trimişi acasă, iar halele şi utilajele au intrat în conservare.

Industria IT ar putea salva Craiova

Generaţiile se schimbă şi tehnologia avansează în ziua de azi într-un ritm fără precedent. Pe acest fond, se dezvoltă rapid o industrie care înfloreşte în jurul marilor centre universitare: industria IT. Ultimele statistici disponibile arătau că cifra de afaceri a companiilor din acest domeniu a depăşit 5 miliarde de euro, adică 6% din PIB. Statisticile spun că în judeţul Dolj lucrau, în 2018, peste 2.000 de angajaţi în industria IT. Este însă posibil ca numărul actual al acestora să fie mult mai mare, piaţa muncii în domeniu fiind extrem de dinamică. Am putea avea astfel în industria IT mai mult decât dublul numărului actual de salariaţi din industria grea a Craiovei.

În contextul enunţat mai sus, IT-ul ar putea deveni noua industrie de succes a Craiovei, dacă tinerii bine pregătiţi la liceele de elită ale oraşului nu ar pleca pe capete.
GdS a căutat să vadă care este dimensiunea „exodului creierelor“, despre care vorbesc reprezentanţii firmelor din IT-ul craiovean. Cifrele sunt şocante! Ştiaţi că peste 80% din absolvenţii de matematică-informatică de la „Buzeşti“, cel mai bun colegiu din Craiova, pleacă din oraş?

Capitalul de care are nevoie comunitatea

Intuitiv, fenomenul de „migraţie a creierelor“ este cunoscut, dar Gazeta de Sud vă prezintă acum cifre. Am ales, pentru început, industria IT, despre care am mai scris pe parcursul anilor 2018-2019. Am văzut, din cifrele de mai sus, că raportul dintre numărul angajaţilor din industria tradiţională şi industria IT se măreşte. Aceasta din urmă pare, la ora actuală, singura capabilă să scoată Craiova din subdezvoltare.

Produsele IT au o valoare adăugată mare, merg la export şi aduc bani în ţară, care pot fi cheltuiţi în comunitate, dezvoltând alte sectoare ale economiei locale (construcţii, servicii, comerţ, alimentaţie publică etc.). Acest tip de industrie nu are nevoie de materie primă palpabilă şi nici de infrastructură deosebită, ci de ceva foarte important, produs de sistemul de învăţământ, care are ca punct terminus Universitatea din Craiova: resursa umană. Este bătaie pe inginerii programatori bine pregătiţi. Cu ajutorul lor, firmele pot deveni competitive pe o piaţă globală tot mai dinamică.

„Trebuie să oprim exodul creierelor!“

Reprezentanţii marilor firme de IT din Craiova au fost de acord că trebuie să avem o strategie comună pentru a dezvolta comunitatea în jurul industriei de profil. Avem tineri geniali, premiaţi la concursurile şcolare, iar articolele din GdS stau mărturie despre acest lucru. Întrebarea care se pune, însă, este următoarea: cum facem ca să-i păstrăm acasă? „Avem un mare noroc cu Universitatea din Craiova, dar copiii buni ne pleacă. Ar trebui să îi atragem, să îi păstrăm aici. Copiii trebuie să poată să îşi proiecteze o viitoare carieră în Craiova, nu în altă parte. Pe piaţa IT din Craiova, cererea de forţă de muncă este mai mare decât oferta. Este bătaie mare pe resursa umană“, spunea, nu demult, Nicolae Neagu, reprezentantul Hella, una dintre cele mai importante firme din industria IT craioveană.

„Trebuie să oprim exodul creierelor. Părinţii le spun copiilor că trebuie să plece din România dacă vor să aibă succes. Or, în domeniul IT nu este aşa. Nu suntem legaţi de locaţie, ne batem pe piaţa globală. Nu contează unde eşti, ci calitatea produsului. Trebuie să le oferim tinerilor o şansă, să le arătăm că se poate face performanţă aici“ , spune Philip Petrescu, unul dintre fondatorii Caphyon, firmă construită de la zero, cu studenţi, în urmă cu 17 ani, şi devenită acum una dintre cele mai importante din Craiova.

Dacă nu sunt legaţi de locaţie, de ce ar rămâne, totuşi, tinerii în Craiova? Pentru că aici ar fi alături de familie, de prietenii din copilărie, în oraşul de care îi leagă atâtea amintiri. Câştigând bine, ei pot pleca oriunde în concediu, dar la final vor reveni mereu acasă. „Tinerilor le place să trăiască alături de bunici, să iasă cu prietenii la o bere“, spune Cătălin Rotaru, celălalt asociat de la Caphyon. „Puterea de cumpărare a unui inginer IT din România este comparabilă cu cea din Vest. Ar fi bine să-i păstrăm aici“, a concluzionat el.

Performanţa la nivel liceal a fost subliniată şi de Mircea Negrilă, reprezentantul NetRom: suntem „în top“ cu liceele de mate-info, dar, din păcate, mulţi tineri pleacă să studieze la facultate în altă parte. Şi rămân acolo. Reprezentanţii SyncroSoft, firmă locală care rivalizează cu multinaţionalele, spun şi ei acelaşi lucru: se poate face performanţă în Craiova, trebuie însă să stopăm „exodul creierelor“.

De unde provin studenţii informaticieni

GdS a încercat să vadă cât de mare este acest fenomen, despre care vorbesc reprezentanţii firmelor din IT. Şi astăzi avem primele cifre, despre care vom discuta în perioada următoare. Pentru a realiza analiza, am cerut date statistice de la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj, precum şi de la cele două facultăţi de profil din oraş: Departamentul de Informatică al Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii din Craiova şi Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică (ACE), cea care şcolarizează cei mai mulţi studenţi în domeniu.


Punând cap la cap informaţiile, am ajuns la concluzii foarte interesante. Spre exemplu, din 572 de absolvenţi la clase de matematică-informatică la liceele din Craiova, doar 344 au ajuns la cele două facultăţi de profil din oraş. Adică 60%. Restul de 40%, de obicei cei mai buni, care provin de la liceele de elită, pleacă la facultăţi din Bucureşti, Cluj, Timişoara sau în străinătate.


La Informatică, în sesiunea din vara lui 2019, au fost 177 de admişi. Dintre aceştia, 117 provin de la liceele din Craiova, adică circa 66%. Au fost doar 12 admişi de la Colegiile Naţionale „Ştefan Velovan“ şi „Elena Cuza“, în timp ce de la „Tudor Arghezi“, „Gheorghe Chiţu“, „Charles Laugier“, „Carol I“ şi „Fraţii Buzeşti“ au fost câte opt admişi.


La Automatică, au fost în total 321 de admişi la sesiunea din iulie 2019 pentru cele patru domenii de studiu (ingineria sistemelor; calculatoare şi tehnologia informaţiei; inginerie electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale; mecatronică şi robotică). Dintre aceştia, 227 provin de la liceele din Craiova, adică circa 70%. Cei mai mulţi studenţi provin de la colegiile „Elena Cuza“ – 45 şi „Ştefan Velovan“ – 40, urmate de „Carol I“ – 32, „Fraţii Buzeşti“ – 23, „Nicolae Titulescu“ – 20 şi „Henri Coandă“ – 16. De remarcat că 11 studenţi provin de la Liceul „Dimitrie Filişanu“ din Filiaşi.

Alte licee de la care au mai venit admişi sunt din Slatina, Caracal, Corabia, Balş, Roşiorii de Vede, Drăgăşani, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Motru, Drobeta Turnu-Severin, Calafat şi Băileşti.

Sistemul de finanţare, o problemă

Evident, nu toţi studenţii admişi ajung să şi termine facultatea. Mulţi dintre profesori, dar şi reprezentanţi ai industriei IT au criticat modul în care sunt finanţate acum universităţile: raportat la numărul de studenţi. Acest lucru îi determină pe mulţi profesori să fie mai indulgenţi pentru a nu-şi pierde studenţii şi, implicit, finanţarea. Rezultă în acest fel absolvenţi mai mulţi, dar mai slab pregătiţi. Chiar şi aşa însă, nu toţi reuşesc să obţină diploma de absolvire, după cum vom vedea mai jos.

Pe de altă parte, modul de admitere influenţează şi el performanţa. Spre exemplu, la Informatică admiterea se face de mai mulţi ani pe bază de dosare. Acest lucru face ca foarte mulţi admişi (cunoscătorii domeniului avansează un procent de peste 50%) provin, de fapt, de la clase socio-umane sau ştiinţe. Important pentru piaţa muncii în acest domeniu este şi câţi studenţi termină un ciclu de învăţământ. Şi avem ca exemplu Automatica, unde au fost admişi în 2015 un număr de 369 de studenţi. Doar 232 din ei au finalizat studiile, iar din aceştia numai 161 şi-au luat licenţa vara trecută. Cu alte cuvinte, doar 43,6% din cei admişi în 2015 au reuşit să obţină o diplomă de absolvire patru ani mai târziu, în 2019.

Aceste cifre vin parcă să confirme criticile profesorilor şi ale oamenilor din industria IT, care spun că sistemul de finanţare a facultăţilor are o problemă. Ca să-şi îndeplinească targetul de finanţare, facultăţile se văd nevoite să admită cât mai mulţi studenţi. „Prea puţini sunt însă capabili să-şi termine studiile, iar dintre aceştia şi mai puţini sunt apţi să fie angajaţi în industria de profil“, spun oamenii din IT.

Cifrele exodului

Raportându-ne la toate aceste cifre, putem face unele observaţii importante. În primul rând, surprinde numărul incredibil de mic de elevi de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“ care au absolvit clase de matematică-informatică şi care au ales să studieze la facultăţile de profil din Craiova. Se ştie că acesta este una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ nu numai din oraş, ci chiar din ţară. Elevii de aici au an de an rezultate deosebite la competiţiile şcolare. Din 163 de absolvenţi în 2019 la clase de matematică-informatică, doar 31 au ales să studieze la cele două facultăţi de profil din Craiova, adică 19%! Ceea ce înseamnă că peste 80% din absolvenţii de la „Fraţii Buzeşti“ se reorientează şi pleacă din oraş.


La Colegiul Naţional „Carol I“, situaţia nu este cu mult mai bună. Au mers 40 de elevi la facultăţile de profil din Craiova din 113 absolvenţi la clase de matematică-informatică, adică doar 35,4%. Ceea ce înseamnă că şi de aici aproape 65% din absolvenţi părăsesc oraşul pentru a studia la facultăţi de profil.


Un procent mult mai bun de retenţie îl prezintă colegiile naţionale „Elena Cuza“ – 86,4% şi „Ştefan Velovan“ – 102%. La cel din urmă, anomalia se explică prin faptul că la facultăţile de profil din Craiova a fost admis un număr mai mare de elevi de la “Velovan” decât cel reprezentat de absolvenţii claselor de matematică-informatică la acest colegiu. Este evident aici că o parte din admişi nu au terminat clase de matematică-informatică. Aşa după cum ne-au atras atenţia oamenii din IT, este posibil ca numărul lor să fie mult mai mare. O cercetare mai amănunţită a acestui aspect ne-ar putea arăta dacă şi în ce măsură acest lucru afectează performanţa.


De altfel, ştim că anul trecut au terminat studiile la clase de matematică 572 de elevi de la liceele din Craiova. Dintre aceştia, doar 344, adică 60%, au mers la facultăţile de profil din oraş. Aceasta este analiza cantitativă, numerică. Analiza calitativă ar arăta şi mai îngrijorător. Şi aici avem deja un indiciu important: cifrele de la cel mai bine cotate colegii din Craiova. Absolvenţii de la „Buzeşti“ şi „Carol I” ajung la facultăţile de profil din oraş în proporţie de 19-35%. Restul de 65-80% pleacă să studieze în alte oraşe din România sau în străinătate. Iar de cele mai multe ori nu se mai întorc. Credem, însă, că aceste aspecte merită analizate într-un articol separat.

ȘTIRI VIDEO GdS