Populaţia şcolară condiționează numărul unităţilor de învăţământ şi numărul posturilor pentru cadrele didactice. În judeţul Dolj, o analiză a ultimilor trei ani arată o scădere a numărului de elevi, însă numai pe anumite cicluri de învăţământ. Cele mai mari scăderi sunt vizibile în comune. Sunt însă şi localităţi în care numărul copiilor a crescut.
O analiză asupra populaţiei şcolare din ultimii trei ani, efectuată pe baza datelor Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, arată că cea mai mare scădere a populaţiei şcolare se înregistrează la gimnaziu. Astfel, dacă în anul şcolar 2016-2017 erau înregistraţi 23.455 de copii, în acest an şcolar sunt 21.392 de elevi în clasele V-VIII, scăderea fiind de peste 2.000 de elevi. Şi la celelalte cicluri de învăţământ au fost înregistrate fluctuaţii. „La liceu scăderea este mai mică, de 734 de elevi în trei ani, de la 21.902 la 21.168. La învăţământul preşcolar, se observă o uşoară scădere, tendinţa fiind de stagnare. Astfel, la grădiniţe, în 2016-2017 erau 16.904 copii, în 2017-2018 populaţia şcolară a fost de 17.319 copii, iar acum avem 16.943 de preşcolari. La învăţământul primar aveam 27.790 de copii în 2016-2017, în anul şcolar 2017-2018 au fost 28.936 de elevi, iar în acest an şcolar sunt 28.379 de elevi. O stagnare a populaţiei şcolare se observă însă la învăţământul profesional şi postliceal“, a precizat inspectorul şcolar general Monica Sună.
Scăderea populaţiei şcolare nu este pusă însă de inspectorii şcolari pe seama abandonului şcolar. La nivelul judeţului Dolj, statisticile arată că abandonul şcolar este în scădere. „În anul 2017-2018, elevii care sunt în risc de abandon şcolar, fiind incluşi cei de la învăţământul primar, gimnazial şi liceal, reprezintă aproximativ 1,52%, fiind o scădere în comparaţie cu anul şcolar 2016-2017, când era de 1,84%, şi cu anul şcolar 2015-2016, când abandonul şcolar era de 2,5%. Pentru reducerea abandonului şcolar avem în derulare programe guvernamentale sau proiecte europene. Din această categorie fac parte programul guvernamental «Fiecare copil în grădiniţă», «Bani de liceu», bursele porofesionale la care se adaugă alte zece proiecte europene cum ar fi: «Învăţământ de calitate pentru viitorul copiilor noştri din judeţul Dolj», «Program integrat de sprijin în carieră pentru elevii din Dolj», «Hai la şcoală!». Eforturile manageriale au fost şi sunt permanent îndreptate spre a îndeplini misiunea învăţământului şcolar din Dolj, de a oferi şanse egale de instruire şi educaţie la standardele Uniunii Europene şi pentru o integrare socio-profesională rapidă şi eficientă în dezvoltarea carierei. Au existat în permanenţă preocupări ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj de a asigura o colaborare eficientă cu directorii instituţiilor de specialitate, cu administraţiile locale sau alte instituţii şi organizaţiile cu atribuţii educaţionale de formare profesională. De asemenea, am avut mereu în vedere facilitarea accesului pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi de la toate nivelurile de învăţământ preuniversitar“, a precizat inspectorul şcolar general Monica Sună.
În sate, populaţia şcolară scade anual
Scăderea populaţiei şcolare este vizibilă însă la nivelul unităţilor de învăţământ, mai ales la cele din mediul rural. Statisticile din 2016 şi până în 2019 arată că aproape în fiecare comună din Dolj sunt cu câteva zeci de elevi mai puţin. De exemplu, la Bratovoieşti, în 2016, erau 301 elevi, iar în acest an mai sunt 270. La Şcoala Gimnazială Calopăr, în urmă cu trei ani, erau 460 de elevi, iar acum sunt 426. Şi la Castranova erau 375 de copii, iar acum mai sunt 322. Primarii localităţilor pun totul pe seama îmbătrânirii populaţiei de la sate. „În fiecare an scade populaţia şcolară. Tinerii din Castranova migrează către alte ţări şi îi iau (pe copii – n.r.) acolo cu ei, sau au plecat la Craiova, unde au locuri de muncă şi case. În aceste condiţii, şi copiii merg acolo la şcoală. Nu s-au rupt definitiv de vatră pentru că mai vin în weekend cu copii. În comună, populaţia este în general îmbătrânită. Se nasc puţin copii aici, 10-12 pe an, şi mor însă 60-70 de bătrâni. Se observă o scădere a populaţiei, în general. În comuna noastră scăderea nu este atât de dramatică ca în comunele din nordul judeţului. Sperăm însă să mai atragem populaţie la Castranova, odată ce terminăm investiţiile în infrastructură şi schimbăm condiţiile de trai“, a precizat Dumitru Măceşanu, primarul comunei Casatranova.
Şi la Gângiova, în 2016, erau 306 copii, iar acum sunt 256. „Nu se mai nasc mulţi copii. Din datele pe care le avem, sunt maximum zece copii pe an, din care jumătate ai familiilor de romi. Nu rămân toţi copiii în localitate. Cei tineri pleacă cu ei la muncă în străinătate, preferă Italia şi Spania. Media de vârstă în comună este de 60-70 de ani“, a precizat Cristache Preda, primarul comunei Gângiova.
Comunele cu cei mai puţini şcolari rămân Botoşeşti- Paia, unde în urmă cu trei ani erau 53 de copii, iar acum mai sunt 39 la toate ciclurile de învăţământ, şi Gogoşu, care în 2016 avea 41 de preşcolari şi elevi, iar acum mai are 27.
„Nu pleacă în străinătate. Ne confruntăm cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. Se nasc puţini copii în comună, cam trei-patru pe an. Mai este şi un alt aspect. O familie cu şase copii a plecat în altă comună. Mai avem un alt caz, o mamă care a plecat cu trei copii pentru că s-a despărţit de soţ. Numai anul trecut am pierdut dintr-un foc nouă copii“, a spus Cristian Bărăgan, primarul comunei Gogoşu. La nivelul judeţului Dolj sunt însă şi câteva localităţi în care populaţia şcolară a crescut. Este vorba de comunele Catane, Desa şi Giubega. Creşterile pornesc de la doi și ajung la 16 elevi.
