Acasă Local Dolj Craiova: Pe urmele strămoşilor în centenarul Marii Uniri

Craiova: Pe urmele strămoşilor în centenarul Marii Uniri

-

Elevii clasei a v-a B, de la Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan”Craiova, au demarat azi un proiect de a cunoaşte istoria veche a românilor, prin a vizita un şantier arheologic situat în punctul „La Cetate“, satul Păişani, comuna Stoina, judeţul Gorj, pe valea râului Amaradia, la aproximativ 45 km de Craiova.
În drumul spre obiectiv, autobuzul cu micii cercetători va parcurge comunele Şimnicul de Sus, Goieşti şi Melineşti, judeţul Dolj, apoi comunele Cruşet, judeţul Gorj, şi în final satul Păişani.
Valea Amaradiei, în apropierea căreia se găseşte şi reşedinţa judeţului Dolj, Craiova, a fost locuită din cele mai vechi timpuri, începând cu paleoliticul final, prin câteva descoperiri de la Cârcea, Şimnicul de Sus. De altfel, în apropierea satului Godeni, comuna Melineşti, a fost identificată o davă (cetate) geto-dacică, mai spre nord, în satul Toiaga, comuna Stoina a fost identificată o fortificaţie geto-dacică, iar în comuna Stejari, vecină cu comuna Stoina, există urme de locuire a geto-dacilor.
Cetatea geto-dacică din apropierea satului Păişani se găseşte la aproximativ 2,5 km de acesta, la întretăierea mai multor văi, pe un platou (vârf) de deal, înconjurată de pădurea Arpadia.
Fortificaţia nu este spectaculoasă. În partea de vest a platoului, strămoşii noştri au săpat un şanţ adânc de aproximativ 3-4 m şi de o lăţime de 5-6 m. Pământul a fost depus, în interior ridicându-se un val (un fel de zid), gros de 5-6 m şi înalt de 5-6 m.
În vârful valului a fost ridicată o polisadă, adică o construcţie din lemn (copaci groşi). Valul a fost întărit cu pietre aduse probabil din apropiere (râul Gilort, aflat la circa 6 km) şi cărămizi arse, din lut.
Au fost identificate două perioade de locuire, prima din secolele IV-III î .H.r (î.e.n) şi o a doua, mult mai slabă, din secolul I î.e.n – ll.e.n. Această periodizare s-a făcut de cercetători pe baza ceramicii (vaselor de lut) şi a fortificaţiei. Cetăţi asemănătoare, geto-dacice, au fost descoperite în apropierea Craiovei, la Bucovăţ, la Bâzdâna, comuna Calopăr, Coţofeni, judeţul Dolj, sau la Vârţ-Rovinari, Ţicleni, judeţul Gorj, Buridava-Ocniţa, judeţul Vâlcea.
Cetăţile geto-dacice de la Păişani şi Coţofeni au fost cercetate pentru prima dată de arhelogul german Karl Schuchardt, în 1917, în timpul ocupaţiei germane a Munteniei, Olteniei şi Dobrogei, din anii Primului Război Mondial, iar primele săpături sistematice în 1986 şi reluate în anii 2014-2018.
În comuna Stoina s-au descoperit imitaţii de monede greceşti antice, tetradrahme thasiene greceşti, datând din secolul al II-lea î.e.n. De asemenea, la nord, în comuna Căpreni s-a descoperit un tezaur de monede greceşti, tetrame Apollonia şi Degrhachium, din secolul al ll-lea Î.Hr.
Tot în comuna Căpreni s-au identificat urmele unei cetăţi geto-dacice şi de locuire romană.
Elevii vor avea asupra lor telefoane cu cameră, şpaclul, instrumentul „principal „al arheologului. Pe lângă obiectivul arheologic, elevii vor petrece clipe minunate în natură, în pădurea de foioase „Arpadia“ şi se vor familiariza şi cu vegetaţia specifică zonelor colinare ale Olteniei (arbori, pomi fructiferi, viţă de vie) şi cu animalele domestice ale localnicilor.
La sfârşitul zilei de săpături arheologice, ora 15.30, elevii îşi vor împărtăşi impresiile, vor discuta cu muncitorii de pe şantierul arheologic, elevi de la Liceul Tehnologic Stoina, cu conducătorul săpătorilor, cercetător ştiinţific Vlad V. Zirra, cu ceilalţi cercetători şi profesori, pasionaţi de a descifra tainele trecutului nostru istoric.
Excursia tematică a elevilor de la Colegiul Naţional „Ştefan Velovan” se înscrie în multitudinea de acţiuni şi activităţi desfăşurate pentru cinstirea Unirii din anul 1918, când s-a făurit România Mare.

ȘTIRI VIDEO GdS