Dezbaterea „Calitatea în educație și statutul profesorului“ s-a desfășurat la Colegiul Național „Elena Cuza“ din Craiova (Foto: Carmen Rusan)
Dezbaterea „Calitatea în educație și statutul profesorului“ s-a desfășurat la Colegiul Național „Elena Cuza“ din Craiova  (Foto: Carmen Rusan)
Dezbaterea „Calitatea în educație și statutul profesorului“ s-a desfășurat la Colegiul Național „Elena Cuza“ din Craiova (Foto: Carmen Rusan)

Abandon școlar peste media europeană, analfabetism funcțional în multe instituții de învățământ, profesori care organizează sau participă la anumite activități și conferințe pentru a aduna cât mai multe documente care să fie valorificate la evaluarea profesională și elevi care refuză să învețe din cauza volumului mare de informație. Acestea sunt doar câteva din problemele învățământului de azi, exprimate în cadrul unei conferințe care a avut ca temă „Calitatea în educație și statutul profesorului“. Evenimentul a avut loc la Colegiul Național „Elena Cuza“ din Craiova și au participat cadre didactice, inspectori școlari, dar și președintele Agenției Române pentru Asigurarea Calității (ARACIP), Șerban Iosifescu. Scopul evenimentului a fost de a sublinia accentul care trebuie pus pe resursa umană în contextul unei reforme în educație.

Cadre didactice, inspectori școlari, reprezentanți ai părinților, dar și membri ai consiliului elevilor au fost prezenți, săptămâna trecută, la Colegiul Național „Elena Cuza“ pentru a participa la conferința despre calitatea educației și statutul profesorului, organizată de Asociția „Ține de Noi“ împreună cu Fundația Hanns Seidel și cu colaborarea Asociației Române de Literație. La dezbatere au fost prezenți ca speakeri Șerban Iosifescu, președintele ARACIP, Liliana Romaniuc, președintele Asociației Române de Literație, dar și prorectorul Universității din Craiova, prof. univ. dr. Radu Constantinescu, și conf. univ. dr. Claudiu Marian Bunăiașu de la Facultatea de Litere din Craiova. Subiectele au avut în centru evaluarea actuală a elevilor, a profesorilor, dar și dezvoltarea resursei umane din învățământ prin adoptarea unei strategii cuprinzătoare pe această temă. În acest context, au fost prezentate principalele probleme ale sistemului de învățământ care sunt reliefate și în cadrul studiului realizat în 2015 cu sprijinul fundației Hanns Seidel denumit „Reforma în educație centrată pe profesor“. Abandonul școlar continuă să fie peste media europeană, existând preponderent în mediul rural. Persoanele care abandonează timpuriu școala fie sunt asistate social, fie sunt salariate la nivelurile cel mai de jos– deci îngroașă rândurile populației dezavantajate, consumatoare și nu creatoare de resurse publice, fiind adâncite, astfel, inechitățile sociale, tensiunile subsecvente, precum și deficitele cronice ale sistemelor de asistență și protecție socială.
Progresele înregistrate până acum în plan edu­ca­țional sunt departe de atingerea țintelor pentru 2020 și uneori tendințele sunt chiar contrare curentului general european.
Majoritatea problemelor au fost puse pe seama lipsei de performanță în sistemul de învățământ, cauzată de resursa umană de multe ori slab pregătită. A fost evidențiată astfel și lipsa unor politici de îmbunătățire a acestei resurse. În acest context s-a arătat faptul că la nivelul metodologiei și al practicilor educaționale exis­­tă mai multe arii proble­matice. De exemplu, baza materială și didactică existentă în școli (laboratoare, cabinete și ateliere, echipamente, materialul didactic – inclusiv echipamentele IT și softul educațional) este folosită la 10-40% din capacitate. Metodologia didactică este cea tradițională, bazată pe o structură clasică a lecției și folosind ca auxiliare doar tabla și creta. Aproape 40% dintre cadrele didactice și aproape 70% dintre elevi declară că la lecții este folosit, cu precădere, aranjamentul «clasic» al mobilierului chiar dacă 80% dintre spațiile școlare au mobilier mobil, care permite și alte aranjamente. Unul dintre efectele lipsei de performanță în sistemul de învățământ este analfabetismul funcțional, prezent în majoritatea unităților de învățământ. Au fost și reprezentanți ai părinților care au spus că acest analfabetism există nu numai în mediul rural, ci și în colegiile din Craiova.
Profesori evaluați pe bază de adeverințe și programe încărcate

Alt aspect discutat a fost cel legat de evaluarea cadrelor didactice. Prorectorul Universității din Craiova, prof. univ. dr. Radu Constantinescu, a precizat că nu există o grilă care să pună în evidență rezultatele cu elevii. „Cred că este foarte important când facem evaluarea să avem o grilă corectă. Trebuie să se găsească o soluție la problemele actuale pentru că facem activități ca să obținem diplome să le punem la dosar pentru că știm că sunt luate în calcul. Suntem gata să ne prezentăm la conferințe pentru a lua documente care să servească la evaluare“, a precizat prorectorul Universității din Craiova. De altfel, conf. univ. dr. Marian Bunăiașu, de la Facultatea de Litere din Craiova, a precizat că altă problemă este cea a formării cadrelor didactice, pe perioada studiilor de licență. „O problemă de actualitate ar fi cea a politicilor de formare a cadrelor didactice. Dacă pentru cei care se pregătesc pentru învățământul primar și preșcolar există practică în fiecare semestru, la învățământul secundar a rămas un modul psihopedagogic. Și dacă la anumite facultăți, cum ar fi Litere, Matematică, studenții erau interesați pentru a preda în sistemul educațional, la profilurile tehnice veneau ca la a doua șansă. În acest context, cred că masterul didactic trebuie implementat“, a su­bliniat conf. univ. dr. Marian Bunăiașu. Pentru a avea învățământ de calitate, conf. univ. Bunăiașu a precizat că ar trebui să se treacă la aerisirea programelor școlare, care nu sunt adaptate la cerințele sociale și care în forma actuală cuprind multe discipline de studiu, multă informație, iar elevii refuză să învețe. „Altă problemă este reforma curricumului. Dacă la învățământul timpuriu și la învățământul primar s-au schimbat programele și s-au adus îmbunătățiri prin introducerea modulelor integrate, la gimnaziu, în loc de descentralizare, au apărut multe alte discipline care nu au rolul de a forma competențe, ci de a transmite multă informație, ceea ce duce spre suprasaturație și refuzul copilului de a învăța. Curriculumul foarte încărcat are repercusiuni și asupra profesorului pentru că nu poate face educație centrată pe elev, ci trebuie să se țină de programă. Având multă informație de transmis va apela la strategii explozitive. Elevul când are multă informație de înmagazinat începe să refuze disciplina respectivă. Această restructurare trebuie făcută și la gimnaziu, dar și la liceu“, a subliniat conf. univ. Claudiu Marian Bunăiașu.