19.2 C
Craiova
vineri, 24 mai, 2024

Protecție si pază … juridică

Paza bună trece primejdia rea.

Au trecut mai mult de 30 de ani de la data refresh-ului societății românești, perioadă în care am asistat la apusul epocii dinozaurilor anilor ‘90, am gustat sau resimțit, după caz, beneficiile sau ghilotina falimentelor, am speculat degringolada și slăbiciunea instituțiilor statului, am profitat de pierderea pedigree-ului și de somnolența câinilor de pază ai bunului obștesc.

Din toate acestea s-a construit o pătură socială eterogenă care prezintă totuși un caracter omogen definit prin acumulările de capital. Principalii exponenți sunt cei care și-au asumat curajul de a inova în antreprenoriatul postrevoluționar, reprezentanți ai profesiilor liberale, anumiți funcționari publici și, de dată mai recentă, agricultori, dezvoltatori imobiliari sau IT-iști.

Averea

Ce au în comun toți acești oameni atât de diferiți totuși? Aparent răspunsul ar fi simplu și intuitiv: averea, în toate formele ei de manifestare. Doar că actuala societate capitalistă este alcătuită pe scheletul unor paradoxuri de natură a răsturna simplitatea teoriei capitaliste primare a prevalenței capitalului asupra celorlalți factori de producție.

Iată-ne azi în fața unor noi provocări la care sunt supuși deținătorii de capital: protecția și securizarea asset-urilor.

Dacă din punct de vedere al securității fizice soluțiile propuse de societățile de profil sunt clare și simple, în privința pazei juridice lucrurile sunt mai complicate.

Patrimoniu

Din punct de vedere juridic, patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor unei persoane. Aceasta presupune faptul că, inclusiv în privința bunurilor materiale deținute, o persoană este titulară de drepturi și obligații: drept de folosință, drept de proprietate, drept de ipotecă; obligația de plată a impozitului, obligația de a asigura imobilul împotriva dezastrelor naturale etc.

Acest amalgam de drepturi și obligații generează în practică o diversitate de probleme, persoana fiind expusă în permanență unor multiple riscuri patrimoniale. Enumerăm: riscul distrugerii; riscul furtului, riscul insuficienței resursei financiare necesară întreținerii sau riscul neexecutării obligațiilor fiscale aferente.

Dincolo de aceste riscuri directe, subzistă și riscul major al imposibilității gestionării viitoare a drepturilor, cauzele fiind în principal vârsta, boală, accidente, deces.

Asigurarea securității fizice a bunurilor

Ca și în privința asigurării securității fizice a bunurilor, procesul de gestionare juridică a riscurilor presupune trei etape:

  • i) conștientizarea riscului;
  • ii) analiza de risc și identificarea de măsuri de protecție aplicabile,
  • iii) implementarea măsurilor.

Pot afirma din experiența directă, ca și avocat orientat în ultimii ani spre zona de consultanță, că în prezent societatea nu are o abordare conștientă, structurată a acestei problematici. Pe de altă parte, nici oferta de servicii specializate în această direcție nu s-a dezvoltat corespunzător și practic nu este vizibilă în piața de profil.

Planurile de protecție a patrimoniului se construiesc prin utilizarea unor instrumente juridice specifice, care integrează soluțiile administrate personal cu cele externalizate.

Testamentul

Testamentul reprezintă una dintre soluțiile ce au rolul de a transmite patrimoniul unei persoane către moștenitori în modalitatea decisă de către testator, după decesul acestuia. Specific testamentului este caracterul unilateral, revizuibil și revocabil al acestuia, titularul având libertatea deplină de a-și modfica deciziile în orice moment, pe parcursul vieții. Forma testamentului este liberă, acesta putând fi încheiat fie direct de către testator, fie în fața notarului public. Depozitarea testamentului se poate face în arhivele avocațiale, notariale sau chiar la o terță persoană nespecializată.
Punerea în aplicare efectivă a dispozițiilor testamentare se poate face direct de către moștenitorii desemnați, fie de către un executor testamentar, persoană terță față de moștenire, de regulă avocat, conform voinței testatorului.

Întrucât testamentul produce efecte doar după moartea testatorului, există posibilitatea ca până la acel moment să survină incidente care să facă imposibilă luarea deciziilor de către acesta, atât în ceea ce privește exercitarea drepturilor sale nepatrimoniale, cât și a celor patrimoniale. Aceste situații nedorite pot fi gestionate de către persoana în discuție doar preventiv, prin încheierea unor acte juridice specifice.

Mandatul sau procura

Mandatul special de reprezentare este cea mai simplă soluție, însă și cea mai vulnerabilă, întrucât produce efecte doar atât timp cât cel ce oferă mandat are capacitatea de a-și exercita drepturile.

Procura devine vulnerabilă în caz de inconștiență sau pierdere a facultăților mintale, cu consecința generării unor situații de blocaj. Pentru aceste situații există soluția mandatului de ocrotire, o instituție specială, varietate a contractului de mandat, care acoperă riscul incidenței deteriorării facultăților mintale prin desemnarea în anticipație a unui tutore care să gestioneze drepturile și bunurile persoanei puse sub ocrotire.

Fiducia

Există și soluții complexe, integrate. De dată recentă, fiducia este una dintre instituțiile juridice cu aplicabilitate directă în privința protecției patrimoniului. Similar trust-ului englezesc, fiducia presupune transferul prin contract a dreptului de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri către un fiduciar, care le va gestiona în modalitatea stabilită prin contract de către constitutor, urmând ca la încetarea contractului fie să le restituie constitutorului, fie unui beneficiar desemnat de către acesta. Calitatea de fiduciar o poate avea un avocat sau un notar, iar bunurile primite în fiducie nu constituie patrimoniu propriu al acestora, ci au regimul unei mase patrimoniale distincte, ce nu poate fi afectată de obligațiile proprii ale fiduciarului.

Fiducia poate fi utilizată împreună cu celelalte forme de protecție, spre exemplu conjunct cu mandatul de ocrotire și testamentul, în acord cu situațiile particulare și contextul personal al fiecărui beneficiar.

de Răzvan-Florentin Socoteanu, avocat partener Socoteanu & Popa – societate civilă de avocați

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS