Acasă Bani & Afaceri Agricultura Prima cooperativă legumicolă din Desa. Unde-s cinci agricultori puterea creşte!

Prima cooperativă legumicolă din Desa. Unde-s cinci agricultori puterea creşte!

S-au asociat, şi-au deschis un depozit angro şi şi-au angajat un avocat care să negocieze cu supermarketurile în avantajul lor. Este vorba despre câţiva fermieri din comuna doljeană Desa, care au înţeles că, dacă au o voce unitară în faţa lanţurilor de magazine, ar avea de câştigat cu toţii. În Desa, toată lumea cultivă legume. Hectarul de teren a ajuns 100.000 de lei, iar ziua de muncă se plăteşte cu 100 de lei. Tinerii accesează fonduri europene şi refuză să mai plece din ţară.

-

La circa 95 de kilometri de Craiova se află comuna Desa. Localitatea este cunoscută ca făcând parte din centrul legumicol al Doljului. Anual, mii de tone de legume produse la Desa ajung pe mesele românilor din diverse colţuri ale ţării. Dar cine câştigă cu adevărat de pe urma muncii a sute de fermieri? Cu ce îi ajută dacă îşi înfiinţează o cooperativă?

Vom arăta, în cele ce urmează, cum au reuşit câţiva fermieri să se asocieze şi să negocieze direct cu supermarketurile să le preia marfa la preţuri rezonabile. Fermierii se reunesc, în încercarea de a elimina astfel o parte din intermediari.

Un tânăr cu viziune pentru o industrie în legumicultură

Mihai are 30 de ani. A absolvit Facultatea de Ingineria Mediului din Craiova, iar de la 24 de ani se ocupă efectiv doar de agricultură. De mic copil lucrase în agricultură. După ce a terminat facultatea nu avea nicio palmă de pământ. Iniţial, a cumpărat un petec de teren, pe care l-a cultivat cu roşii. Apoi s-a dezvoltat. Parcelele erau una lângă alta. Şi-a construit solarii. Din ce în ce mai multe.

Mihai Arcereanu are 30 de ani, este inginer şi lucrează 14 ore pe zi în agricultură. Foto: Claudiu Tudor

A accesat fonduri europene şi şi-a dezvoltat producţia de legume. Toţi banii câştigaţi din vânzarea legumelor i-a reinvestit tot în pământ şi în spaţii pentru agricultură. Acum a ajuns să cultive legume în solarii care se întind pe o suprafaţă de peste 80 de ari. Mai cultivă 50 de ari de legume în câmp.

De anul trecut, tânărul Mihai Arcereanu s-a înscris în prima cooperativă agricolă înfiinţată în Desa. Se numeşte Cooperativa Legumicolă Oltenia şi a luat naştere la Desa. El este cel mai tânăr fermier membru al Cooperativei. Mihai a înţeles că asocierea îi face mai puternici pe piaţă.

Cum a luat naştere Cooperativa Legumicolă din Desa

Cum a început totul. Cinci fermieri din Desa şi-au reunit forţele să înfiinţeze Cooperativa. Cel mai important pas a fost acela de a înfiinţa un depozit agricol în care cei cinci să îşi depoziteze marfa. L-au amenajat în comuna de alături, Poiana Mare. Pe Mihai l-am găsit lucrând în depozit.

„Mă ocup cu legumicultura de mic copil. Sunt membru fondator în această cooperativă. Am înfiinţat această cooperativă cu scopul de a ne vinde mai bine marfa în supermarketuri. Anul acesta am deschis cam târziu depozitul, dar anul viitor sper să livrăm la marile lanţuri de magazine. Am accesat bani europeni pe fosta Măsură 1.1.2. (pe noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală submăsura 6.1 este cea destinată Instalării tinerilor fermieri – n.r.). Cu banii europeni am cumpărat o centrală pentru a încălzi solariile şi am extins numărul de solarii“, a spus Mihai Arcereanu.

Depozitul de legume se conturează

În depozitul de legume urma să fie montată o instalaţie frigorifică, astfel încât legumele depozitate acolo să aibă o durată de viaţă mai mare. În acest fel, după recoltare, fermierii membri ai cooperativei pot livra la supermarketuri la intervale diverite de timp.


Pentru anul viitor, tânărul legumicultor are planuri să dezvolte cooperativa din care face parte. „Vrem să accesăm fonduri europene pentru a înfiinţa o fabrică de procesare a legumelor, ca să putem lua de la om cam totul. Şi legume calitatea I şi calitatea a II-a.

Acum, supermarketurile vor doar produse calitatea I, iar fermierii se tem că vor rămâne cu legumele de calitatea a II-a şi nu vor mai putea să le comercializeze. De aceea a fost greu să ne asociem în Cooperativă. Omul este speriat. El vrea să dea şi legume de calitatea I şi pe cele de calitatea a II-a. Ei ne întreabă ce fac cu acele produse pe care nu le-ar dori supermarketurile. De aceea vreau să accesăm fonduri europene pentru o făbricuţă de conserve“, a spus Mihai Arcereanu.

El a achiziţionat un spaţiu care a aparţinut fostei fabrici de tutun, pe care a început să îl amenajeze pentru o făbricuţă de procesare.

Preşedintele Cooperativei speră ca fermierii să fie avantajaţi, prin asociere

Tudor Sindie este preşedintele Cooperativei Legumicole Oltenia, înfiinţată în Desa. Este prima cooperativă din comună. Ulterior au mai apărut trei. Pe parcursul anului agricol, familia lui Sindie este nevoită, la fel ca alţi agricultori din Desa, să stea prin pieţele din Lugoj, Timişoara, Braşov şi din alte oraşe din ţară, pentru a-şi vinde legumele.

Sindie Tudor este legumicultor şi preşedintele Cooperativei Agricole înfiinţate în Desa. Foto: Claudiu Tudor

Când nu pleacă în ţară, vinde legumele la pieţele de angro. Ca alternativă la drumurile lungi şi obositoare prin ţară, Sindie s-a asociat cu alţi patru în cooperativă.

„Unde-s cinci puterea creşte!“, glumeşte agricultorul când îl contactăm. Ne spune că puteam sta de vorbă doar cu doi dintre fermieri, pentru că restul sunt prin ţară să îşi vândă marfa.


„Ne-a venit ideea să înfiinţăm această cooperativă agricolă ca să ne fie mai uşor să ne vindem marfa, să nu mai stăm pe la piaţă. Vrem să vindem direct la supermarketuri. Nu este avantajos să dăm marfa la samsari, la intermediari, pentru că ei ne cumpără produsele la jumătate de preţ“, a spus Tudor Sindie.

Cinci membri ai familiei sale lucrează în solarii. În gospodăria lui Sindie, solariile stau parcă aliniate. Într-unul din solarii, castraveţii de toamnă sunt încă în floare. În altul, vrejurile de ardei au crescut la 1,80 metri. Ardeiul s-a copt şi aştepta să fie cules.

Soţia lui Tudor, Ileana Sindie (48 de ani), stă în solariu de dimineaţa până pe la 11.00, apoi de la 16.00 la 20.00. Zi de zi. Agricultura nu are sărbătoare.

Comerţul angro de pe marginea drumului

Până să ajungem la fermele celor din Desa ne atrage atenţia piaţa de gros, amenajată aproape de drumul naţional. Comercianţii sunt, de fapt, producătorii de legume din Desa, Poiana Mare şi Ciuperceni.

Zeci de dube, maşini mici şi căruţe pline cu legume aşteaptă să vină intermediarii care să le cumpere marfa. Ardei gras, capia, ardei iute şi varză erau produsele comercializate în acea zi, în piaţa de gros.

În piaţa de gros, legumicultorii stau cu zilele până îşi vând marfa. Foto: Claudiu Tudor

„Stau de trei zile. Am avut ardei iute, ardei gras şi capia. Marfa o ia aşa-zişii angrosişti, adică intermediarii. Ardeiul iute îl iau cu 2 lei pe kilogram, iar dacă vă duceţi în pieţele din Deva, Timişoara şi chiar la Craiova vedeţi că ei îl dau cu 5-6 lei pe kilogram, chiar 7 lei. Dăm la angrosişti, pentru că la noi problema este desfacerea.

Dacă nu ai unde să vinzi, eşti nevoit să dai la angrosişti. Problema este că produsele noastre ajung pe masa din piaţă la preţuri destul de mari. Ardeiul capia îl ia de aici cu 4 lei şi îl vând intermediarii în pieţe cu 8 lei. Aceasta este diferenţa între ce producem noi şi ce se vinde în pieţe. Au venit pe aici oameni de afaceri să facă un depozit angro, dar acest depozit trebuie să aibă aer condiţionat, ca să poată marfa să stea cât mai mult“, a spus Ion Gabăr, un fermier din Desa.

El nu ştia că există cooperative agricole în comuna sa, cu un depozit existent. Agricultorul a menţionat că ar fi dispus să se asocieze cu alţi săteni, „dacă ar avea depozit angro şi dacă desfacerea s-ar face la preţuri rezonabile“.

Partea modernă a agriculturii de la Desa

În solariile lui Mihai, roşiile dau în pârg. Vrejurile depăşesc doi metri înălţime şi sunt pline de roşii. Solariile sunt dotate cu sistem de irigaţie prin picătură. Programul unui legumicultor este destul de încărcat.

Se munceşte „zi lumină“, iar uneori şi noaptea intră în solarii. „De la 8.00 la 16.00 stau la depozit, la Poiana Mare, apoi vin la Desa şi intru în solarii. De la 18.00 la 20.00 pornesc pompele pentru sitemul de irigaţie prin picurare. Noaptea mai trebuie schimbate şi verificate furtunurile. Tot timpul eşti în acţiune, ca fermier“, povesteşte tânărul. Cu fonduri europene şi-a cumpărat un tractoraş pentru solarii. Centrala o va porni din nou în această iarnă, dacă vremea va fi neprielnică legumiculturii.


Fermierii din Desa beneficiază de sprijin de la stat prin programul de tomate. Ajutorul de minimis este de 3.000 de euro pe an, dacă faci dovada că deţii peste 1.000 mp de teren cultivat cu tomate în spaţii protejate.

Care sunt obiectivele cooperativei

Pentru aceşti fermieri, Cooperativa Legumicolă Oltenia pare o gură de oxigen. Cei cinci membri fondatori au angajat un avocat care să le reprezinte interesele, în faţa supermarketurilor.

„Cooperativa îşi propune să eficientizeze desfacerea, să eficientizeze costurile de imput, cum ar fi cele cu sămânţa, folia, erbicide, insecticide. Să le deschidă calea către supermarketuri şi suntem în discuţii avansate cu două supermarketuri care să preia marfa legumicultorilor membri ai cooperativei. De asemenea, membrii cooperativei sunt scutiţi de impozite şi taxe pe o perioadă de cinci ani, pentru clădirile în care îşi desfăşoară activitatea membrii cooperativei“, a declarat pentru GdS, avocatul Răzvan Socoteanu, reprezentantul Cooperativei din Desa.


Tarele trecutului îi fac pe unii fermieri reticenţi în a se asocia cu alţii. Le este greu să aibă încredere că nu vor fi înşelaţi. Sunt patru cooperative în Desa, însă aceasta este cea mai avansată. Unii dintre agricultori ne spun discret că, dacă această cooperativă va avea succes în faţa supermarketurilor, tot mai mulţi fermieri vor achiesa să se asocieze.

Desa, comuna din care tinerii nu mai pleacă

Legumicultura a prins contur în Desa. La orice colţ de stradă se văd solarii. Nu este gospodărie care să nu aibă cel puţin un solariu. Sunt câmpuri întregi de solarii.


Viceprimarul Ionel Arcereanu (tatăl lui Mihai) ne povesteşte că tinerii nu mai pleacă din comună să muncească în străinătate. Ei accesează fonduri europene şi investesc banii în solarii. Râmân în comună, îşi construiesc case, îşi cumpără maşini şi dube pentru transportul mărfii şi îşi cresc copiii în comunitate.


Toată lumea munceşte în Desa, în special în producţia de legumicultură. „La noi în comună, majoritatea oamenilor se ocupă cu legumicultura. Avem în jur de 800 de fermieri care au accesat fonduri europene. Suprafaţa cu solarii creşte de la un an la altul. În fiecare an se mai construiesc alte solarii, datorită fondurilor europene accesate de tineri. Avem în jur de 300 de hectare cultivate cu solarii“, a declarat viceprimarul din Desa, Ion Arcereanu.


Legumicultorii din Desa se confruntă şi cu alte situaţii, în afară de lipsa desfacerii organizate a producţiei. Probleme apar la culesul legumelor, pentru că nu se găsesc zilieri, chiar dacă pe ziua de lucru se plătește 100 de lei, plus că li se asigură zilierilor trei mese pe zi.
Expansiunea legumiculturii a scumpit foarte mult terenurile din Desa. „Pe 50 de ari se plătesc 50.000 de lei. Practic, un hectar se vinde cu 100.000 de lei și nu se mai găseşte pământ. Nimeni nu mai vrea să vândă“, a spus Mihai Arcereanu.


Agricultorii ţin terenurile şi nu se mai grăbesc să le vândă, în special de când au aflat cum pot atrage fondurile europene. Şi programul de subvenţionare a tomatelor îi ţine pe fermieri „legaţi de glie“, spun oamenii din Desa.

ȘTIRI VIDEO GdS

Emil Săndoi, la Repriza de Sud

Fostul mare fundaş al Ştiinţei şi antrenor al Universităţii Craiova, Emil Săndoi, va fi prezent în această seară în studioul Radio Sud...

SCM Craiova îşi joacă şansele în Cupa EHF

Echipa feminină de handbal SCM Craiova va disputa, în acest weekend, duelurile cu formaţia norvegiană Tertnes, din turul doi preliminar al Cupei...