13.1 C
Craiova
joi, 22 februarie, 2024

Digitalizarea A.N.A.F.

Perioada de lockdown generată de pandemie a dat un imbold puternic digitalizării; zi de zi, lumea în care trăim devine tot mai digitală, apar orașe smart cu parcări și sisteme de iluminat inteligente, cu documente obținute on-line și cu impozite plătite cu ajutorul unor aplicații, lecțiile digitale sunt noile provocări din educație, avem bănci digitale, facem cumpărăturile digital… Iar digitalizarea sistemului public trebuie să se dezvolte în paralel cu cea a mediului de afaceri, în special a I.M.M.- urilor pentru că tehnologia de înaltă clasă a dovedit că susține competitivitatea și productivitatea. Digitalizarea firmelor din România duce la creșterea accentuată a numărului de salariați din domeniul IT, la creșterea salariilor it-istilor la peste 2000 euro și la o creștere vizibilă a investițiilor străine în domeniu. De altfel, economia digitală este unul dintre cele mai dinamice sectoare din țara noastră, cu o pondere de 7,4% din P.I.B. în semestrul I 2022, iar exporturile de servicii I.T. sunt așteptate să atingă cifra record de aproape 8 miliarde euro în acest an.

Este știut că România este nevoită să se împrumute cu dobândă de 9% pe an pentru a putea face față cheltuielilor tot mai mari cu pensiile, salariile bugetare, învățământul, sănătatea, apărarea etc., date fiind veniturile fiscale reduse. Cauzele care au generat aceste venituri reduse sunt unanim cunoscute de specialiști și sunt legate de o colectare deficientă a impozitelor (România ocupă ultimul loc în U.E. cu o colectare a veniturilor fiscale de 26% din P.I.B.), de acordare a unor privilegii fiscale, de evaziune fiscală și de unele cote de impunere foarte reduse în comparație cu statele din U.E. Contextul actual, legat de creșterea inflației, criza energetică și războiul din Ucraina, nu permite nicidecum creșterea presiunii fiscale mai mult decât a fost făcută prin O.G. 16/2022, așa că cea mai sigură cale pentru statul român este luarea unor măsuri urgente de creștere a colectării taxelor. Iar soluția pentru creșterea colectării o reprezintă digitalizarea A.N.A.F., proces care va duce atât la creșterea conformării voluntare a contribuabililor, la îmbunătățirea relației acestora cu organul fiscal, cât și la reducerea evaziunii fiscale. Este un drum lung de făcut pentru că România ocupă ultimul loc în U.E. în ceea ce privește serviciile publice digitale pentru populație și firme, dar este clar că, în acest proces, A.N.A.F. a făcut pași mari în ultimii doi ani. Practic, A.N.A.F. a demarat o adevărată reformă în domeniul digitalizării și modernizării administrației fiscale, printre cele mai importante măsuri numărându-se: crearea spațiului virtual privat, conectarea caselor de marcat la serverele A.N.A.F., facturarea electronică, sistemul RO e-Transport, introducerea SAF-T.

Ne mutăm contabilitatea la fisc

Cel mai important sistem de raportare cu ajutorul căruia fiscul va verifica calculul impozitelor în timp real, fără a se mai deplasa la sediul contribuabilului este SAF-T (Standard Audit File for Tax), cunoscut ca și Declarația informativă D406. Putem spune că prin această declarație firmele își „mută” contabilitatea la organul fiscal pentru că sunt obligate să transmită periodic fiscului, în detaliu, articolele contabile, informații complete despre clienți, furnizori, calculul impozitelor, centre de cost, stocuri, mărfuri, active, facturi, plăți, încasări. SAF-T nu conține informații cu privire la impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Raportările se fac lunar sau trimestrial de către contribuabilii mari începând cu anul 2022, de către cei mijlocii cu 1 ianuarie 2023 și de către cei mici începând cu 1 ianuarie 2025. SAF-T a fost implementat de OECD cu 15 ani în urmă și a contribuit la reducerea deficitului de încasare a T.V.A. în state ca Portugalia, Austria, Slovenia și Polonia.

Mutarea contabilității la organul fiscal vine la pachet și cu modificările aduse Declarației 112 prin care inspectorii vor ști lunar care sunt veniturile salariale impozabile și neimpozabile pe fiecare salariat dintr-o firmă (salarii, prime, bonusuri, servicii medicale, tichete, avantaje în bani sau în natură – folosirea autoturismelor și telefoanelor firmei în interes personal, etc.). Noile cerințe de raportare a declarației vor îngreuna foarte mult activitatea contabililor, însă autoritatea fiscală spune că va utiliza datele pentru scopuri statistice și de monitorizare.

O altă direcție de bază a digitalizării A.N.A.F. o reprezintă implementarea sistemului informatic privind facturarea electronică, RO e-Factura, care, conform P.N.R.R., ar trebui să fie gata până în trimestrul II 2023. Deocamdată sistemul este obligatoriu de la 1 iulie 2022 în relația B2B (business to business) pentru bunuri cu risc fiscal ridicat (legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi etc.) și pentru emiterea facturilor către instituții publice B2G (business to government). Factura electronică se transmite de către emitent în sistemul RO e-Factura, se aplică sigiliul electronic al Ministerului Finanțelor și se comunică destinatarului. În acest mod, administrația fiscală consideră că înregistrarea unei facturi pe o platformă guvernamentală permite detectarea tranzacțiilor frauduloase în timp util, iar activitatea de colectare a taxelor și impozitelor va fi îmbunătățită.

Parte a digitalizării A.N.A.F. este și sistemul RO e-Transport prin intermediul căruia Ministerul Finanțelor monitorizează în timp real transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat. Acest sistem a intrat în vigoare cu 1 iulie 2022 pentru anumiți utilizatori și include module informatice de gestiune a transporturilor de bunuri care vor genera coduri unice de înregistrare pentru fiecare transport și vor fi interconectate cu camere de luat vederi.

O altă etapă importantă a digitalizării administrației fiscale o reprezintă și conectarea caselor de marcat la serverele fiscului, în acest sens, președintele A.N.A.F. arătând de curând că, până în luna septembrie a acestui an, se conectaseră deja un număr de 600.000 de case de marcat din cele aprox. 620.000 existente și că la sfârșitul unei zile inspectorii pot vedea deja tot ce s-a încasat în acea zi și pot trage anumite concluzii.

Viitorul sună bine?

Este foarte clar că prin toate aceste raportări făcute de agenții economici, A.N.A.F. va strânge un „munte” de informații pe care va trebui să le și verifice și fructifice. Acest lucru nu va fi ușor fără departamente specializate și resurse umane pregătite, fără o bază informatică adecvată și fără programe care să poată extrage informațiile necesare din declarații, mai ales din D406. Deja sunt evidente semnalele contabililor legate de faptul că unele informații de RO e-Factura se suprapun cu cele din SAF-T, că unele declarații nu își mai au rostul, că nu toate formularele ce trebuie încărcate în SPV sunt digitalizate și că trebuie scanate. Contribuabilii speră că, după implementarea SAF-T și RO e-factura, se vor elimina o mare parte din declarațiile fiscale. Așteptările mediului de afaceri sunt mari și cu privire la controalele efectuate de A.N.A.F. după implementarea procesului de digitalizare. Ar fi normal ca în momentul în care echipa de control întră în posesia D406 sau D112, inspecția fiscală să nu mai impieteze atât de mult activitatea curentă a agentului economic (acum controalele durează până la 3 luni sau 6 luni), iar inspecția fiscală să se desfășoare mai mult de la distanță, doar după o analiză de risc fiscal foarte temeinică (conform unui studiu al Institutului Economic Polonez, în urma introducerii SAF-T în Polonia numărul controalelor fiscale a scăzut cu 20% pe an). De altfel, declarațiile oficialilor A.N.A.F. sunt în sensul că„ reforma digitală va duce la minimizarea interacțiunii fizice cu cei supuși controlului fiscal”. Nouă nu ne rămâne decât să sperăm că așa va fi.

Președintele A.N.A.F. este optimist în ceea ce privește reformarea și digitalizarea instituției și crede că, deși acest proces este dificil de pus în practică, totuși el se va încheia la sfârșitul anului 2023, cu doi ani mai devreme decât este prevăzut în P.N.R.R. și se va concretiza într-o administrație fiscală modernă și digitalizată.

Se pare că de voință și de putință va fi nevoie, pentru că de bani nu se va duce lipsă, deoarece, prin P.N.R.R., sunt alocați digitalizării A.N.A.F. 325 de milioane de euro.

Totodată, în această perioadă, și I.M.M.-urile românești au acces la finanțare pentru proiecte de digitalizare din fonduri prevăzute în P.N.R.R. de peste 350 milioane de euro. Iar dacă totul va merge bine, firmele românești vor putea accesa 43 de miliarde de euro prin politica de coeziune 2021-2027, vor mai putea accesa 29,2 miliarde de euro prin P.N.R.R. până în 2027 și încă 19 miliarde de euro prin plăți directe și investiții în agricultură.

Există deci speranța că, după ce vom depăși această perioadă mai dificilă prin care trecem cu toții, în care în mod conștient politicile monetare converg în mod dureros spre creșterea dobânzilor și descurajarea consumului pentru a reduce inflația, vor veni și vremuri mai bune pentru noi, mediul de afaceri și populație.

Aceasta depinde însă și de cum vom știi să gestionăm noile provocări globale legate de digitalizare, tranziția către energia verde, precum și oportunitățile relocării unor afaceri din Ucraina și Rusia.

RADU BUZIERNESCU

Professional Consulting

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS