19 C
Craiova
luni, 21 septembrie, 2020
Știri de ultima oră Bani & Afaceri Radu Buziernescu, specialist în consultanță fiscală: „Toți actorii economici trebuie să nu intre în panică!“

Radu Buziernescu, specialist în consultanță fiscală: „Toți actorii economici trebuie să nu intre în panică!“

Economia mondială suferă din cauza coronavirusului. Efectele se simt și în România, până la nivelul firmelor mici și mijlocii din orașe și comune. Cum ne afectează coronavirusul economia direct sau indirect? Ce ar fi de făcut? Ce măsuri fiscale trebuie luate pentru ca firmele să se redreseze puteți lectura în cele ce urmează. Aceste aspecte au fost detaliate în interviul de mai jos, acordat de Radu Buziernescu, director al Professional Consulting din Craiova, un specialist în audit și consultanță fiscală.

Gazeta de Sud: Ce efecte economice a avut coronavirusul în lume?

Radu Buziernescu: Coronavirusul, fiind o gripă evoluată la nivel de pandemie, face ce știe el mai bine, gripează. Gripează oameni, din păcate foarte mulți oameni, dar gripează și afacerile oamenilor și ale statelor, adică economia mondială. A îmbolnăvit la început, în decembrie 2019, cea mai mare fabrică a lumii, China. Si a blocat fluxurile comerciale și lanțurile de producție ale lumii, a instaurat panică printre investitori bulversând bursele și distorsionând prețurile petrolului, cărbunelui, aurului.

A lovit crunt și Uniunea Europeană. Iar din rândul acesteia cel mai mult Italia, care avea oricum probleme economice. Din fericire, apar primele raze de speranță, după o lună și jumătate de carantină totală. China începe să își revină. Iar companiile chinezești încep să își reia activitatea. Ceea ce sperăm că se va întâmpla în scurt timp și în Uniunea Europeană.


GdS: Ce efecte economice s-au produs în țară?

R.B: Economia românească este afectată. Toate sectoarele de activitate au de suferit direct sau indirect cu un impact sever asupra consumului – motorul creșterii economice în țara noastră. Este cert că se vor diminua drastic încasările la bugetul de stat din TVA, accize, dar și din impozitele directe și că deficitul bugetar de 3,6% din PIB, prevăzut pentru acest an, este o utopie.

Coronavirusul este o încercare grea pentru economia noastră. Totuși, consider că printr-un efort comun situația nu va fi disperată. România are câțiva ași în mânecă. Suntem după nouă ani consecutivi de creștere economică de peste 3% din PIB anual (ce bine dacă am fi și pus ceva deoparte). Băncile sunt mult mai puternice decât la criză precedentă din 2009. Au active de sute de miliarde de lei și profituri de zeci de miliarde. PIB, firmele și economia în ansamblu au cunoscut în ultimii ani o dinamică importantă.


Importanți sunt cei patru „actori economici“: statul, băncile, agenții economici și salariații


Într-o astfel de situație, toți actorii economici trebuie să facă eforturi uriașe pentru a nu intra în panică și pentru a pune umărul împreună la sprijinirea economiei: statul, băncile, agenții economici și salariații.

Cel mai important rol îl are însă statul român. Acesta trebuie, pe lângă măsurile privind sănătatea populației, să ia măsuri fiscale și monetare urgente. Aceste masuri sunt pentru a contracara pierderea cash-flow-ului și a lichidităților mediului de afaceri. Nu cred că statul român își permite precum cel german sau francez să plătească, timp de câteva luni, salariile din zonele afectate.

Dar, măcar ar trebui ca în sectoarele cele mai expuse să achite o parte din șomajul tehnic. Să acorde o scutire de câteva luni de la plata dărilor pe muncă. Să permită amânarea cu trei luni a celorlalte impozite. Să acorde bonificații pentru contribuabilii care plătesc impozitele în termen. Să folosească, în condițiile legii, ajutoarele de stat și fondurile europene (prorogarea cu trei luni a unor impozite și taxe locale este mult prea puțin).

Statul român trebuie să fie conștient că, dacă firmele vor disponibiliza în masă personal și vor intra pe pierderi, efortul de susținere socială și fiscală va fi mult mai greu de făcut mai târziu decât acordarea unor facilități imediate.


Cum pot acționa ceilalți „actori” din economie


Un al doilea actor principal în această luptă cu coronavirusul îl constituie băncile. Acestea trebuie să înțeleagă că, pentru a putea face în continuare profituri alături de clienții lor, așa cum au făcut în anul 2019, trebuie să ajute la menținerea pe linia de plutire a afacerilor locale. De asemenea, trebuie să amâne plata unor rate, să reevalueze credite și să acorde cu ușurință credite firmelor în condițiile în care statul le va garanta.

Al treilea actor important îl reprezintă patronii, care în aceste luni nu mai trebuie să se gândească la profit, ci trebuie să facă eforturi pentru a-și păstra salariații, să-și folosească toate resursele pentru a plăti salariile.

Nu ar fi corect să se disperseze de salariați la greu. Trebuie să se pună în pielea lor și să se gândească la faptul că aceștia au copii, familie, credite, probleme. Si că peste două – trei luni, când va trece pandemia, o să aibă nevoie de acești oameni. La rândul lor, salariații, fiecare dintre noi trebuie să fim uniți, să încercăm să dăm cât mai mult în această perioadă, să nu intrăm în panică, să înțelegem că acest virus este doar o gripă care, chiar dacă ne va contamina, în câteva luni va trece.


GdS: Cine pierde, la nivel local, din punct de vedere economic?

R.B.: La nivel local, pe termen scurt vom pierde cu toții ca urmare a reducerii activităților economice, mai ales dacă statul nu ia măsuri urgente. Vor pierde afacerile mici, cărora le vor scădea vânzările și care nu au resurse să reziste prea mult, dar vor pierde și firmele mari care depind în mod direct de parteneri de afaceri din China și Italia și nu numai. Vor pierde semnificativ cei din industria turismului, horeca, transporturi internaționale…

Comportamentul nostru se schimbă. Acum consumăm doar bunuri specifice perioadei de criză, ies de obicei din calcul bunurile de folosință îndelungată ai căror producători sigur că au și ei de pierdut.Dar cel mai grav consider că ar fi ca în numele eliminării virusului să se facă greșeala de a se închide activitățile de comerț, producție, transporturi și servicii, care ar însemna practic blocarea economiei și care ar duce cu siguranță la un dezastru economic.

Activitățile economice trebuie încurajate pentru a se putea pompa bani în economie, inclusiv pentru sănătate.Cu siguranță că sănătatea este mai bună decât toate și că în aceste momente multe alte lucruri trec pe planul 2. Dar și economia? Până la urmă, de economie va depinde și sănătatea. Și trebuie să mai avem în vedere și faptul că acest virus se vindecă în proporție de peste 98%.


GdS: Cine câștigă de pe urma coronavirusului în România?

R.B.: Acum marile lanțuri alimentare, distribuitorii de alimente, farmaciile vând că de Black Friday. Din păcate, în orice criză apar și profitorii. Sunt nenumărate cazuri când o mască sau un dezinfectant s-au vândut cu prețuri nesimțite.

La nivel macroeconomic, România poate câștiga ceva după criză prin relocarea unor activități economice la nivel local. Pentru ca acestea sa nu mai depinda în viitor de transport și materii prime din alte zone. De asemenea, România, care ar fi avut în acest an probabil un deficit bugetar de peste 6% din PIB (și ca urmare a creșterii puțin probabile acum a pensiilor) va scăpa oarecum cu fața curată. Deoarece va beneficia de clemență din partea Uniunii Europene. Aceasta va aparea în condițiile în care se vor activa excepțiile de forță majoră și multe state vor depăși pragul impus de 3% din PIB.


GdS: Ce se poate întâmpla de acum înainte: salarii neplătite, rate neachitate, impozite neachitate?

R.B.: Măsurile economice luate până acum sunt aproape inexistente. Si dacă statul, băncile, mediul de afaceri și noi toți nu vom încerca să lăsăm panica și să suportăm costuri suplimentare, sigur că se vor înmulți situațiile de acest fel. Dar dacă nu intrăm în panică și dacă privim virusul cu detașare, protejându-ne cât putem de mult, dacă ne facem fiecare treaba cât mai bine, sigur vom evita multe din astfel de situații. Până la urmă, avem de-a face doar cu o infecție virală. Infectie virala cu care trebuie să ne obișnuim până în sezonul cald și până apare un vaccin.


GdS: Ce măsuri fiscale noi mai sunt planificate în acest an?

R.B.: Până pe 15 martie nu avem modificări fiscale cu impact semnificativ. Sunt anumite modificări cu privire la documentele pentru scutirea de TVA pentru livrările de bunuri în comunitate. Mai sunt modificari cu privire la salariul minim pe economie care a crescut la 2.230 de lei. Precum și la amânarea declarației unice și a unor impozite și taxe locale.


GdS: Ce măsuri ar trebui adoptate de acum înainte politicienii? Șocurile politice influențează economia reală?

R.B.: Din păcate, în această perioadă tulbure, în societate politicienii noștri nu se ridică la nivelul așteptat. Până zilele trecute erau preocupați mai mult de alegeri anticipate și de alegerea primarilor în două tururi.În ultimele trei luni, țara noastră nu a avut un guvern stabil, iar schimbarea guvernelor ne-a lăsat fără acțiuni eficace din partea instituțiilor statului, acestea funcționând din inerție, fără strategii clare.


GdS: Nu era oare suficientă criză din sănătate, ne mai trebuie și criză politică?

R.B.: Acum, în al nouălea ceas, se pare că situația politică s-a mai calmat și așteptăm cu toții măsuri concrete.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

Utilizatorii WhatsApp se pot conecta pe patru dispozitive diferite...

WhatsApp le va permite curând utilizatorilor să...

ȘTIRI GdS

Apicultorii încep să primească ajutorul de minimis

Apicultorii vor primi, începând de mâine, ajutorul de minimis de 25 de lei pe familia de albine, conturile Direcţiilor agricole fiind alimentate...

Ce impact are Ford Puma la nivel european

Producția de mașini în România a crescut, în iulie și august cu 9,6% față de aceeași perioada din 2019. Potrivit statisticilor europene, vânzările de Ford Puma la nivel european au ajuns la peste 13.000 de unități pe lună.
00:08:06

Gala UNITER la Craiova. Ion Caramitru, preşedinte UNITER: Chiar...

Gala Premiilor UNITER 2020 reuneşte două premiere. Are loc, pentru prima dată, la Craiova şi, totodată, este prima gală a premiilor Uniunii...

Dora Popovic, antreprenoarea cu viziune care a adus produsele...

Cosmeticele Hemel sunt celebre în toată lumea pentru efectele lor extraordinare şi, mai ales, pentru ingredientele 100% naturale. Femeia care le-a adus...

SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI NICOLAE GIUGEA

Domnule Giugea,Am citit, așa din ”curiositate”, scrisorica dumneavoastră de amor pentru USR. Vă înțeleg curtea asiduuă pe care le-o faceți. Și unii...

Universitatea Spiru Haret foloseşte cea mai puternică platformă de...

Admitere online la cea mai mare instituție de învățământ superior din România pentru 4 programe de...