Autostrada bulgari
Bulgarii au trecut Balcanii cu autostrăzi (Foto Ramona Olaru)

Bulgarii au construit autostrăzi cu costuri de 3,1 milioane de euro pe kilometru, în timp ce în România costurile pe kilometru erau de 6,3 milioane de euro, la data efectuării analizei. Pe unele porţiuni de drum, bulgarii au fost nevoiţi să construiască prin munte, unde au fost săpate tuneluri. Iată cum au ajuns bulgarii să construiască autostrăzi la cel mai mic preţ din Europa. Şi la greci s-au construit foarte multe autostrăzi cu bani europeni, precum şi în parteneriat public-privat. Drumurile de mare viteză ale grecilor traversează munţii.

Vă amintiţi reclama aceea de la tv cu doi tineri care doreau să ajungă pe litoralul bulgăresc şi întrebau localnicii „plajătătă“, „litoraltătă“?. Bulgarii dădeau din cap în semn că „DA“, însă la ei acest gest înseamnă „NU“, astfel că tinerii ajungeau pe un câmp, echipaţi de plajă. Ei bine, nu e cazul să mai râdem de bulgari.

Cel puţin la capitolul infrastructură rutieră ne-au depăşit de mult. Ţara vecină este împânzită de autostrăzi. Aşadar, românii care vor să ajungă la litoralul bulgăresc vor circula mare parte din drum pe autostrăzi, pe teritoriul Bulgariei. Cei care doresc să tranziteze Bulgaria pentru a ajunge la greci vor circula cea mai mare parte a drumului pe autostrăzi, care se continuă şi pe teritoriul Greciei. 

Autostradă la bulgari (Foto: Ramona Olaru)


Surprinzător este că în Bulgaria, pe ruta Vidin-Sofia, prima parte a drumului de la Vidin şi până aproape de Montana este lipsită de autostrăzi. Începând din apropiere de regiunea Montana până la Sofia şi apoi până la graniţa cu Grecia se circulă doar pe autostrăzi, cu o mică excepţie. 


Pe anumite porţiuni, autostrada bulgarilor a fost construită pe trei benzi. Drumul de mare viteză este foarte bine realizat. La un moment dat, autostrada se întrerupe în munţi, iar pe o porţiune de câteva zeci de kilomteri se circulă pe un drum naţional. 
Tot pe ruta Vidin-Sofia există un tronson de autostradă pe patru benzi pe aproximativ 33 de kilometri, între Butevgrad-Mezdra. 

Bulgarii au tăiat Balcanii de sud-est, ca să facă autostrăzi

De la Sofia şi până la graniţa cu grecii, se circulă numai pe autostrăzi. 
Bulgarii construiesc şi ultimul tronson de 32 de kilometri de autostradă pe ruta Sofia-Kulata (localitatea de graniţă cu Grecia). Terenul muntos a impus construirea de tuneluri.

Autostradă de la bulgari ce trece prin tuneluri (Foto: Ramona Olaru)

Bulgarii au tăiat muntele în Balcanii de sud-est, unde au construit patru tuneluri. În zonă au fost construite şi poduri peste văi abrupte, tot pe teren dificil muntos. Autostrada s-a continuat pe acel teren dificil, muntos, până la graniţa cu grecii. La finele lunii iulie, bulgarii construiau în munte pe tronsonul despre care am amintit. Lucrările înaintaseră pe un sens de mers, în timp ce circulaţia era deviată pe celălalt sens, care a fost deschis traficului.

Tunel la bulgari , prin care trece autostrada (Foto: Ramona Olaru)


Ca o curiozitate, cu toate că Bulgaria nu a trecut la zona euro, se pot face plăţi în moneda europeană pe teritoriul ţării. De exemplu, în benzinăriile din Bulgaria, de pe marginea autostrăzii care duce la greci, se poate plăti cu euro, nu doar cu leva. 

Centura Sofiei, în regim de autostradă

Autostrada care duce către Sofia se intersectează cu Centura Sofiei, realizată recent. Cei care vor să treacă mai departe către greci nici nu simt că au intrat pe „şoseaua“ de centură a capitalei bulgare. În partea de nord a oraşului, Centura Sofiei este construită pe trei benzi şi are regim de autostradă. Se circulă cu 120 km/oră. Legăturile cu oraşul se fac prin noduri şi pasarele suspendate, astfel ca traficul să nu fie perturbat. Indicatoare rutiere mari arată care sunt ieşirile către Sofia şi către alte autostrăzi.
În partea de sud, centura Sofiei ajunge la cinci benzi pe o porţiune de câţiva kilometri. 

România, exclusă de la marile trasee de autostrăzi

Bulgarii au construit autostrăzi şi către sârbi. Iar sârbii au dat dovadă de rapiditate în construirea autostrăzilor. Chiar dacă nu sunt în UE, sârbii au investit cu rapiditate în drumuri de mare viteză banii proprii ai guvernului (fără fonduri europene). 
Guvernul de la Sofia a trebuit să ţină pasul cu sârbii şi să introducă rapid în program un tronson de autostradă, pentru a fi completă autostrada Istanbul – Sofia – Belgrad – Budapesta.

Practic, din lipsa proiectelor de infrastructură serioase, România este eliminată din rândul ţărilor cu importante artere de circulaţie ce leagă capitalele din Balcani. 
Primul ministru bulgar, Boiko Borisov, a declarat presei bulgare în urmă cu ceva vreme că „vor exista conexiuni prin autostrăzi şi linii duble de cale ferată între toate capitalele din regiune. Zona va deveni un adevărat paradis pentru investitori“.

Bulgarii au fost nevoiţi să construiască în munţi autostrăzi, iar peste văi să facă drumul de mare viteză suspendat pe piloni (Foto: Ramona Olaru)


Bulgaria mai are autostrăzi și în partea de sud. Autostrada „Tracia“ leagă Sofia de Burgas, iar „Mariţa“ leagă Sofia de graniţa cu Turcia. Pe ruta Russe-Veliko Târnovo, bulgarii au proiectat încă o autostradă cu fonduri europene, pe 130 de kilometri, către Turcia. Aceasta se înscrie pe traseul Bucureşti-Instanbul.


Bulgarii nu au taxe de autostrăzi. Însă se plăteşte vinietă, care dă dreptul de circulaţie pe drumurile publice. Vinieta pe o săptămână costă 8 leva pentru autoturisme, iar cea pe o lună costă 15 leva. O leva era cotată la 2,42 lei, pe 2 august, conform datelor de la BNR.

Bulgarii construiesc cele mai ieftine autostrăzi din Europa

Bulgaria construiește cele mai ieftine autostrăzi din Europa, a declarat, în 2018, ministrul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Nikolai Nankov, într-o audiere din parlament, potrivit Novinite.com, preluat de România Liberă. Nankov a precizat că, în ciuda prețurilor scăzute, calitatea autostrăzilor din Bulgaria este bună.

El a menționat la vremea respectivă că prețul mediu pe kilometru al unei autostrăzi din Bulgaria din 2000 este de 3,1 milioane de euro, în Serbia – 5,5 milioane de euro, în România – 6,3 milioane de euro, iar în Grecia puțin peste 10 milioane de euro. La greci, autostrăzile prin munţi sunt mai scumpe pentru că grecii au fost nevoiţi să foreze în stâncă, în munte pentru a face tuneluri. 


În ianuarie 2017, primul ministru bulgar, Boiko Borisov, informa că în Bulgaria un kilometru de autostradă costa de câteva ori mai puţin decât în România, potrivit Hotnews. Bulgarii au reuşit să construiască autostrăzi la costuri mult mai mici decât România, utilizând banii europeni. Se pare că aceasta a fost „reţeta“ bulgarilor pentru a avea ţara împânzită cu autostrăzi, la costuri mult mai mici decât în România: au folosit fonduri europene.
Construcţia de autostrăzi în Bulgaria a fost finanţată în proporţie de până la 80% din fonduri europene, potrivit presei bulgare. 

Acuze de fraude şi la bulgari

În perioada 2007-2020, Uniunea Europeană a alocat 82 de miliarde de euro pentru construcția de drumuri în statele-membre. O mare parte din bani a fost destinată țărilor central și est-europene, în ideea ca acestea să modernizeze coridoarele de transport între aceste ţări şi să fie legate de Europa de Vest prin drumuri de mare viteză. Curtea Europenă de Conturi va verifica numai proiecte realizate în Bulgaria, Republica Cehă, Polonia și Spania, conform datelor publicate în luna mai de G4media.

Rezultatele controalelor vor fi anunțate la începutul anului viitor. În Bulgaria au fost lansate de politicieni acuze de fraude cu fonduri europene la realizarea de autostrăzi. Aceştia acuzau, potrivit sursei citate, „că aceste fonduri au fost fraudate prin încălcarea tehnologiei și folosirea unor materiale mai ieftine decât cele decontate“.
Curtea Europeană de Conturi va căuta răspusul la întrebarea în ce măsură fondurile europene contribuie la modernizarea coridoarelor de transport. 

Grecii au tăiat muntele şi au construit autostrăzi

De la graniţa cu bulgarii, respectiv din localitatea Kulata şi până la Salonic, se circulă pe autostradă. Se trece de pe A3 a bulgarilor, pe A25 a grecilor. De la Salonic pornesc alte autostrăzi, dintre care una către Atena. Altă autostradă duce către Ioannina şi Patras (localitatea prin care se trece peste un pod construit peste mare ce uneşte Patras de Grecia continentală, pe ruta către insula Zakynthos).

Şi grecii au autostrăzi bune prin munţi (Foto: Ramona Olaru)


Traseul autostrăzii a fost croit prin munte, efectiv. Grecii au tăiat muntele ca să construiască autostrada aflată la înălţime. Pe acest traseu sunt foarte multe tuneluri care străbat muntele. Cel mai scurt tunel este de câteva sute de metri, iar cel mai lung atinge 4,7 kilometri. Acesta trece efectiv printr-un munte întreg. Fiind o zonă cu temperaturi foarte ridicate, tunelurile lungi sunt dotate cu ventilatoare uriaşe, care funcţionează zi şi noapte pentru a scoate gazele de eşapament din tuneluri.

Pe autostrăzile din munţii Greciei se iese dintr-un tunel şi se trece prin altul (Foto: Ramona Olaru)


Partea mai puţin bună este că pe acest traseu nu sunt prea multe benzinării. Cei care se aventurează pe aceste autostrăzi, către litoralul grecesc, trebuie să se asigure că au suficient combustibil pentru a traversa munţii grecilor pe autostrăzi. Există însă diverse parcări, cu toalete şi spaţii unde se poate mânca, dacă au ceva la pachet (nu sunt spaţii comerciale). 

Grecii au tăiat munţii pentru a construi autostrăzi (Foto: Ramona Olaru)

Taxe diferenţiate, pe autostrăzile grecilor

Dacă în Bulgaria este suficientă vinieta de drum, la greci se taxează autostrăzile. Tarifele diferă foarte mult de la un sector de drum la altul, în funcţie de regimul autostrăzii. Din circa 50 în 50 de kilometri sunt alte puncte de taxare pe autostrăzi. O taxare costă de la 1,2 euro până la 3,55 de euro la o trecere. Potrivit unor surse locale, tarifele mai ridicate de pe autostrăzile greceşti sunt stabilite pentru tronsoanele de drum care au fost construite în parteneriat public-privat.