ANAF
Firmele cu datorii de peste un milion de lei ar putea beneficia de restructurarea debitelor dacă nu se află în insolvenţă (Foto: Claudiu Tudor)

Firmele cu datorii mai mari de un milion de lei către bugetul consolidat ar putea scăpa de o parte din debite, precum şi de dobânzi şi penalităţi. Ministerul Finanţelor propune restructurarea datoriilor firmelor în proporţie de 30-50%. Se propune şi conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale ale firmelor de stat. În Dolj, cel mai mare datornic la bugetul consolidat este o firmă de stat.

Firmele cu datorii mai mari de un milion de lei către stat ar putea beneficia de ştergerea unei părţi a debitelor şi a accesoriilor prin restructurarea datoriilor. „Foamea de bani“ de la bugetul consolidat al statului determină Ministerul Finanţelor să se comporte ca un creditor privat în relaţia cu marii datornici. Astfel, statul încearcă să facă tot posibilul ca să încaseze din sumele restante de la firmele cu datorii mari, mascând amnistierea unor datorii sub denumirea de „restructurare a datoriilor“.

Ministerul Finanţelor Publice a introdus, zilele trecute, în dezbatere publică, un proiect de OUG privind „instituirea unor măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 în cazul debitorilor care au datorii mai mari de un milion lei“. Motivul ordonanţei este expus în debutul actului normativ, respectiv „necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a obligațiilor bugetare faţă de debitorii care au acumulat, în decursul timpului, obligații bugetare și nu au avut posibilitatea să le achite“. 

Ce firme se încadrează la restructurarea datoriilor

Pentru a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiţii. Trebuie să nu se încadreze în îndeplinirea condițiilor pentru a beneficia de eșalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală. E nevoie să prezinte un plan de restructurare, întocmit de un expert independent. Să nu se afle în procedura insolvenţei. Să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare. Să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal. Această condiţie trebuie îndeplinită la data eliberării certificatului de atestare fiscală.


Mai trebuie îndeplinite şi alte condiţii. Unele dintre aceste condiţii sună aşa „îndeplinirea testului creditorului privat prudent“. „Testul creditorului privat prudent reprezintă o analiză de sine stătătoare, efectuată pe baza premiselor avute în vedere în cadrul planului de restructurare a debitorului, din care să rezulte că statul se comportă similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, care ar obține un grad mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării față de varianta executării silite“, se arată în proiectul de act normativ.


Pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, dar obligaţiile bugetare au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal competent se consideră că firma îndeplineşte condiţiile pentru restructurare.

Paşii de urmat pentru restructurarea datoriilor

În scopul revitalizării și evitării deschiderii procedurii insolvenței, debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, aflați în dificultate financiară și pentru care există riscul intrării în insolvenţă, își pot restructura obligațiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 în cuantum mai mare de un milion de lei, inclusiv și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii.

Măsurile de restructurare se aplică firmelor care nu se încadrează la eşalonarea datoriilor, măsură activă, aplicată de ani buni de către organele ANAF. 
Pasul 1. Debitorul care dorește să-și restructureze obligațiile bugetare, potrivit prezentului capitol, notifică organul fiscal competent cu privire la intenția sa și se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare și a testului creditorului privat prudent. 
Pasul 2. Fiscul verifică dacă firma respectivă şi-a depus declaraţiile. 
Pasul 3. În termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la data depunerii notificării, organul fiscal competent eliberează din oficiu certificatul de atestare fiscală pe care îl comunică debitorului.

Ce trebuie să conţină planul de restructurare a datoriilor

La art. 4 din proiectul de act normativ se detaliază conținutul planului de restructurare. Acesta va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele: prezentarea cauzelor și amploarea dificultăților financiare ale debitorului, precum și măsurile luate de debitor pentru depăşirea acestora; situația patrimonială a debitorului; informații referitoare la cauzele pentru care debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la plată conform Codului de procedură fiscală; măsurile de restructurare a debitorului și modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară, cu termene clare de implementare, precum și măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare, care conduc la revitalizarea debitorului.

Cum pot fi restructurate datoriile

Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri din care una din măsuri trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligațiilor bugetare.
Printre măsurile propuse de Ministerul Finanţelor este şi conversia obligaţiilor principale în acţiuni. Concret, potrivit proiectului de act normativ, măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele:
„a) înlesniri la plata obligațiilor bugetare; 
b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale, în condițiile reglementate la art. 264 din Codul de procedură fiscală;
c) stingerea obligațiilor bugetare principale prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate la art. 263 din Codul de procedură fiscală. 
d) anularea unor obligații bugetare principale“.


Conversia datoriilor în acţiuni se poate face doar pentru firmele de stat cu datorii. Darea în plată a activelor este diferită de executarea silită. Aceasta presupune ştergerea unei datorii „cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unității administrativ-teritoriale a bunurilor imobile reprezentând construcție și teren aferent, precum și terenuri fără construcții, după caz (…)“, se arată în art. 263 din Codul de procedură fiscală. 


Măsura de anularea unor obligații bugetare principale poate avea loc pentru 30%, 40% sau 50 %, după caz, din totalul obligațiilor bugetare principale. Nu poate avea ca obiect obligații bugetare principale și accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat. Dacă planul de restructurare eşuează, atunci înlesnirile la plată îşi pierd valabilitatea. 

Cum ajung firmele la datorii de peste 1 milion de lei

Fiscul a organizat joi, la nivelul fiecărei unităţi din judeţele Olteniei, întâlniri cu mediul de afaceri pentru a le prezenta prevederile din proiectul OUG privind restructurarea datoriilor şi alte subiecte de actualitate. După astfel de întâlniri cu mediul de afaceri, reprezentanţii Fiscului regional vor transmite mai departe, la ANAF şi la Ministerul Finanţelor, propunerile venite din partea firmelor. 


Potrivit unor surse competente, la nivelul Olteniei ar fi câteva sute de agenţi economic cu datorii de peste un milion de lei. Sunt şi firme private, dar şi firme de stat cu datorii uriaşe. Cel mai mare datornic din judeţ rămâne o companie de stat, care a acumulat zeci de milioane de lei datorii către bugetul consolidat al statului.


Orice firmă este notificată şi somată de ANAF la cea mai mică datorie acumulată peste termenul de plată. Dar cum ajung firmele să acumuleze datorii către stat de peste un milion de lei? Fiscul regional cu sediul la Craiova a precizat, în urmă cu ceva vreme, într-un răspuns adresat GdS, că pot ajunge la debite uriaşe firmele fie în urma unei inspecţii fiscale care a constatat nereguli la anumite firme, fie după eşalonări la plată pierdute, după care firma datorează şi sumele vechi şi pe cele nou-create. Mai este o situaţie în care firmele au datorii istorice, pentru că nu au putut (sau nu au dorit) ani de zile să achite din datorii. 


GdS dezvăluia în 2017 că Avioane Craiova era, la acea dată, cel mai mare datornic din judeţ. Fabrica de Avioane figura, în 2017, cu restanțe de 66 de milioane de lei către ANAF pentru neplata contribuțiilor sociale, reprezentând partea angajatorului și a angajaților. Compaia se află în administrare specială. Astfel că ANAF nu are voie să execute silit o astfel de companie, în ciuda datoriilor uriaşe.