Acasă Bani & Afaceri „Investitori în viitorul economiei locale“, la Craiova

„Investitori în viitorul economiei locale“, la Craiova

-

În cadrul evenimentului s-a realizat o radiografie a problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri, cele mai importante fiind lipsa forței de muncă adecvată necesităților de angajare ale firmelor, birocrația, interpretarea fiscalității, obișnuința unora de a fi asistați social.

Reprezentanți ai mediului de afaceri din Craiova s-au întâlnit cu autoritățile locale, județene, primari de municipii și comune și directori de instituții, în cadrul conferinței de business „Investitori în viitorul economiei locale“, care a avut loc ieri, 25 aprilie 2018, la Craiova, în Sala I a Consiliului Județean Dolj. Conferința de business a fost organizată de Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), împreună cu Gazeta de Sud și Curierul Național. Moderatorii evenimentului au fost Marius Seinea, administratorul Media Sud Europa, precum și secretarul general al UGIR, Ștefan Rădeanu.

Autoritățile au vorbit despre atragerea de investitori și despre birocrație

Președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a menționat că regiunea Oltenia a rămas în ”top 10” regiuni din UE, din punct de vedere al sărăciei, dar a menționat că există zone din țară cum este cea din jurul Bucureștiului și cele din Vestul țării care vor înceta să mai atragă investitori, pentru că sunt zone saturate, oarecum. ”Din acest considerent, cred că noi, Doljul, am putea avea o dezvoltare foarte atractivă: există o universitate bună aici, există Ford, care este un motor de dezvoltare a industriei doljene”, a adăugat Prioteasa.
Prefectul de Dolj, Dan Narcis Purcărescu, a dat un exemplu de întâlniri de afaceri, la nivel înalt, cu autoritățile din SUA: ”Un om de afaceri care n-a produs niciodată pentru România ci doar pentru export a fost invitat la un mic dejun cu președintele SUA. Au luat parte la acel mic dejun 600 de reprezentanți ai oamenilor de afaceri din 142 de țări. Scopul întâlnirii a fost acela să schimbe cărți de vizită, să vadă cine și ce produce”. Prefectul a lăsat să se înțeleagă că chiar el este ”victima” birocrației românești, spunând că încearcă să se racordeze la gaze naturale, iar după șapte luni de așteptare a aflat că este pe la jumătatea procesului de racordare.
Primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a atras atenția că există o problemă majoră cu care se confruntă antreprenorii, și anume că ”mediul de afaceri nu reușește să găsească un mediu prietenos la nivelul autorităților”, argumentând că același lucru este și la nivel central și la nivel local. ”Există un aparat de stat foarte rigid. Când un om de afacreri îi explică o problemă unui ministru, acesta se miră că se întâmplă așa ceva în ministerul lui. Această problemă pleacă de la funcționarii publici din instituții, pentru că acești funcționari nu au lucrat niciodată în partea cealălaltă (în mediul privat – n.r.) ca să poată să coreleze cele două medii”, a mai arătat primarul.

Este nevoie de corelarea sistemului educațional cu cerințele firmelor

Este cunoscut faptul că sistemul educațional doljean nu ”produce” exact acei specialiști, acele meserii de care are nevoie mediul local de afaceri. Legat de formarea profesională, rectorul Universității din Craiova, Cezar Spânu, a menționat că nicio universitate nu va putea să scoată un specialist în șase luni, ci este nevoie de 3-5 ani pentru a pregăti o persoană în diverse profesii. ”Toată lumea știe că este nevoie de IT-iști. Numai în ultimii ani a crescut numărul studenților din IT ci circa 300. Avem nevoie de mediul de afaceri să ne spună din timp de ce specialiști are nevoie, pentru că noi avem o structură pe care trebuie să o respectăm, nu avem spațiu ca să înființăm alte secții. Există o companie din craiova care dă burse studenților și ajung unii studenți să câștige între 2.500-3.000 de lei pe lună, fără să fie nevoiți să mai facă taximetrie sau să plece la căpșuni”, a mai precizat Spânu.
Inspectorul general al ISJ Dolj, Monica Sună, a enumerat unitățile de învățământ tehnic și profesional și evidențiat că există învățământul dual – o formă de învățământ profesional, astfel că patru unități de învățământ pregătesc profesii diverse pentru mediul de afaceri local.

Șomajul mare în Dolj, doar pe hârtie

Cătălin Mohora, inspectorul-șef al ITM Dolj, a punctat chestiuni esențiale legate de piața muncii și corelația dintre aceasta și asistații-social: ”În 2013-2014 când atrăgeam atenția că va fi o problemă cu forța de muncă nu mă luați în seamă. Discutam anii trecuți și la Universitate și la șomaj că Doljul este pe primul loc pe țară și la șomaj și la ajutoare sociale. Haideți să spunem lucrurilor pe nume. Multe din acești asistați social sunt doar pe hârtie. Din cele peste 20.000 de persoane înscrise ca șomeri doar vreo 3.000 sunt cu adevărat șomeri. Și din cei 3.000, câți vor să muncească? La fel și la persoanele asistate social. Din cele circa 18.000 astfel de persoane, doar puțini chiar au nevoie de asistență socială. 80% dintre ei sunt apți de muncă și au până în 45 de ani. Aici trebuie să vedem clar ce se întâmplă”.
Mohora a mai evidențiat că pentru a atrage forța de muncă din afară să muncească în țară, oamenilor trebuie să li se ofere bani mai mulți la salariu. ”Cei care pleacă la muncă în străinătate să sunem clar: pleacă pentru bani. Trebuie să găsim soluții să muncească aici. Ford a crescut salariile anul acesta. O persoană de sex feminin care nu a lucrat nicio zi în România până acum s-a angajat la Ford și pleacă acasă cu peste 2.000 de lei pe lună. Într-adevpr, acea persoană lucrează și sâmbăta și ia sporuri reale. Ea a mai adus încă patru persoane care plecaseră peste graniță și cu o mașină fac naveta dintr-o localitate de pe lângă Craiova până la Ford. Deci s-ar mai găsi forță de muncă, dar trebuie să știi cum s-o atragi”, a mai sous inspectorul-șef al ITM Dolj.
Directorul executiv al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Craiova, Mihai Antonescu, a precizat că ANAF nu trebuie văzut de mediul de afaceri ca un organ represiv, ci ca un organ care aplică legea. Reprezentantul Fiscului a spus că instituția încurajează mediul de afaceri să depună documentele on-line și mai încurajează faptul ca mediul de afaceri să își plătească la termen obligațiile fiscale. ”Avem doar 85% grad de conformare voluntară la plată, în timp ce media în țările europene este de 98%”, a spus Antonescu.

Propuneri concrete de dezvoltare, venite de la mediul de afaceri

Antreprenorul Marian Petcu de la Recon a reprezentat la eveniment Asociația Română a Constructorilor (ARACO) a vorbit despre faptul că investițiile din bugetul de stat sunt strategice pentru dezvoltarea unei regiuni și ar conduce la creșterea concurenței, a nivelului de trai în zona în care sunt realizate, la reducerea inflației, a dobânzilor etc. ”Când au fost neglijate total aceste investiții din buget, Guvernul a apelat la credite pentru plata salariilor personalului bugetar și a pensiilor. Investițiile bugetare dau stabilitate, pe când investițiile private dau un profit mai mare firmelor care le realizează. Cât despre investițiile bugetare realizate cu fonduri europene vreau să menționez că au fost controale excesive. Funcționarii care au controlat au făcut rapoarte de control cu cinsecințe nebănuite. Anumite decizii ale Fiscului au pus la zid firme importante din zonă, cum ar fi Popeci sau producătorul de locomotive de aici”, a mai spus Marian Petcu adăugând că salariile trebuie să crească atunci când există investiții.
Managerul firmei Popeci Auto, Marin Toma, a menționat faptul că sistemul educațional craiovean trebuie să țină cont de evoluția tehnologiilor: ”Craiova are facilități să devină polul industriei auto din țară. Avem o facultate în Craiova dar care trebuie să își modernizeze programa, pentru că au apărut procese, tehnologii foarte evoluate, iar absolvenții trebuie să le cunoască. (…) Doresc să inițiez o întâlnire cu Ford, cu Universitatea din Craiova și cu liceele cu profil industrial pentru că vrem să avem o abordare mai modernă a învățământului”. Reprezentantul mediului de afaceri a punctat că acei tineri de la licee cu profil tehnic sau industrial trebuie să fie determinați cumva să rămână în Craiova, la unitățile economice din municipiu.

Proiecte timide pentru întoarcerea forței de muncă în țară

Primarul din Băilești, Costel Pistrițu, a menționat că poate se reușeșete să se ajungă cu zona metropolitană la 45 de kilometri de Craiova, având în vedere că marile orașe din Europa au zona metropolitană la 90 de kilometri. În Băilești infrastructura mare s-a realizat pe fonduri europene, însă ”există o mare problemă. Dacă Craiova își menține populația prin natalitate, municipiile sunt în proces de reducere a capacității. ”Școala nu mai este văzută bine, pentru că pentru a se face școală trebuie să se țină cont de cerința pieței de forță de muncă. Investitorii mă vor întreba care este resursa de muncă pe care o avem. Ce pot să le spun eu dumnealor dacă nu avem forță umană? Viitorul nostru trebuie să existe în școală, în primul rând”, a mai spus primarul din Băilești.
Primarul din Călărași, Vergică Șovăilă, a precizat că în zona din care vine se produce mâncare, respectiv sunt multe sere și solarii în care se produc răsaduri. El a spus că este foarte important sî fie atrași tinerii care lucrează în afară să lucreze în țară și că ”a început și la Călărași să fie ca în Spania”, în sensul că au fost înființate primele 10 hectare cu căpșuni.
Primarul de la Filiași, Gheorghe Ilie Costeluș, a fost singurul edil care a prezentat la evenimentul de ieri un program concret de atragere a tinerilor care lucrează peste graniță să revină în țară: ”Am încheiat un parteneriat cu IPA, prin care am adus în zonă și pot să fie obținute finanțări pentru înființarea a 72 de firme. 12 dintre acestea se adresează persoanelor care au rezidență de cel puțin un an de zile în Italia și care vor să se întoarcă acasă, noi să le dăm acest motiv să se întoarcă acasă în Filiași, începând o afacere cu unul din membrii familiei sau singur. Restul de 50 de firme au adresabilitate tuturor persoanelor cu vârsta de până la maxim 65 de ani”. În plus, și Filiași intenționează să înființeze un parc industrial, municipalitatea achiziționând 10 hectare de teren ”în intenția clară de a crește numărul de locuri de muncă și de a stopa migrarea forței de muncă din localitate”, a mai precizat primarul.

ȘTIRI VIDEO GdS

Horoscopul de weekend

Berbec Unele crize de furie şi iritabilitate pot pune la pământ înţelegerile, negocierile de ordin financiar. Vă arătați croit prea dintr-o bucată...

Bancul zilei

Un polițist oprește un student pe stradă pentru a-i verifica actele: Așa, văd că nu lucrăm….Așa este.Înseamnă că trândăvim...