În condițiile în care fenomenele naturale extreme lovesc tot mai mult în ultima perioadă, iată ce pot face aceia care au încheiat o poliță de asigurare obligatorie a locuinței, pentru a beneficia de banii pe respectiva poliță. Doar că prin lege sunt definite ca dezastre naturale (deci acelea care sunt asigurate prin polița obligatorie) doar cutremurele, alunecările de teren și inundațiile. Asigurarea obligatorie nu asigură riscul de incendiu și vijelii puternice, dar autoritățile vor ca pe viitor, polițele să cuprindă și aceste riscuri.
Un cutremur de magnitudine mare ar face prăpăd în țară, având în vedere vechimea locuințelor, spun specialiștii. Riscuri de distrugere a locuințelor apar și în caz de alunecări de teren și de inundații, iar mai nou, din cauza schimbării condițiilor climatice, vijeliile au produs pagube însemnate, în special în Vestul țării. Populația trebuie să știe că în caz de cutremur, alunecări de teren și inundații, riscurile produse de aceste dezastre naturale sunt asigurate de polițele încheiate obligatoriu, înainte de producerea acelor riscuri, respectiv prin asigurarea obligatorie a locuințelor. În caz de producere a dezastrelor enumerate, păgubiții vor fi despăgubiți de societatea la care au încheiat polița de asigurare, cu respectarea unor pași de informare a autorităților, pe care îi vom detalia mai jos. Proprietarii de locuințe de tip A realizate din cărămidă, BCA , lemn, beton armat sau alte materiale mai dure, care plătesc echivalentul a 20 de euro pe an pentru asigurarea obligatorie a locuinței primesc, prin lege, 20.000 de euro, în caz de producere a riscului asigurat, iar cei care au case de tip B, din chirpici (cărămidă nearsă) sau alte asemenea materiale ușoare și au achitat o poliță de 10 euro pe an, atunci vor primi 10.000 de euro, dacă se produce vreunul din dezastrele asigurate. Polițele obligatorii nu asigură riscurile produse în cazul altor dezastre naturale, cum ar fi vijeliile puternice. De asemenea, riscul producerii incendiului se asigură separat, printr-o poliță de asigurare facultativă, nicidecum prin polița obligatorie, la care sunt obligați toți proprietarii de locuințe, prin lege.
Cum procedați în caz de producere a unui dezastru natural
Persoanele care dețin o poliță de asigurare obligatorie a locuinței, denumită PAD, trebuie să știe cum procedează, în caz de producere a riscului asigurat. După furtunile violente și ploile care au avut loc în urmă cu o săptămână în Vestul țării, PAID (Pool de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) a făcut precizări, printr-o informație de presă, în ce situații se despăgubesc persoanele ale căror locuințe au suferit de pe urma inundațiilor. „Asigurarea obligatorie a locuinței acoperă pagubele produse locuințelor în urma pătrunderii și infiltrării apei, în cazul acoperirii pe scurtă durată a terenului cu un strat de apă, ca urmare a acumulării apelor provenite din precipitații atmosferice abundente“, se arată în comunicatul emis de PAID.
Pe cine anunțați prima dată, dacă se produce un risc asigurat, ca să primiți banii pentru dauna produsă? În caz de cutremur, de inundație sau de alunecare de teren, PAID informează că primul pas după producerea unui risc „este contactarea instituțiilor apropiate de locul producerii acestuia. Acestea vor constata, vor declara starea de dezastru și vor delimita zonele de calamitate pentru orice eveniment cuprins în riscurile asigurate. Autoritățile cărora trebuie să vă adresați sunt:
– Unitățile județene ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU);
– Primăria localității unde se află locuința asigurată, prin Serviciul Voluntar de Situații de Urgență (SVSU)/ Comitetul Local de Situații de Urgență (CLSU)“. În caz de alunecare de teren sau de inundație, trebuie să le solicitați autorităților care au sosit la fața locului să încheie un proces-verbal cu cele constatate pe teren, la locuința la care s-a produs riscul asigurat. Desigur, trebuie informată și firma de asigurări la care ați încheiat polița PAD. Asigurătorul trebuie contactat în cel mult 60 de zile de la data producerii riscului asigurat. Beneficiarii de ajutor social care au statut special la asigurarea obligatorie a locuinței (în sensul că ei nu plătesc o poliță pentru asigurarea casei) trebuie să contacteze direct PAID, în caz de producere a unui dezastru natural.
Asigurare obligatorie doar pentru unii?
Deși prin Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinței se prevede că fiecare deținător de locuință este obligat să încheie cu una din firmele de asigurare acreditate o poliță pentru asigurarea riscului împotriva dezastrelor, o mică parte din locuințele din toată țara au încheiat astfel de polițe. Nici locuitorii din Oltenia nu s-au grăbit să își asigure obligatoriu locuințele. Potrivit datelor publicate pe site-ul organizației PAID care a preluat date de la Institutul Național de Statistică, la 31 august 2017, în Dolj erau asigurate împotriva dezastrelor naturale 36.431 de locuințe, reprezentând un grad de cuprindere în asigurare de 12,78% din totalul locuințelor ce trebuia să aibă încheiată această poliță, fiind județul din Oltenia cu cele mai multe locuințe asigurate obligatoriu. La Gorj erau asigurate obligatoriu 13.663 de locuințe, cu un grad de cuprindere în asigurare de 8,49% din numărul total al locuințelor din acel județ. În Olt erau asigurate 15.668 de locuințe, adică 8,19% din total. În Mehedinți au fost asigurate 10.815 locuințe, adică cu un grad de cuprindere în asigurare de 8,18% din total. În Vâlcea s-au încheiat 23.195 de polițe de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor (PAD), în proporție de 12,64%.
Legea lasă la latitudinea primarilor să aplice amenzi deținătorilor de locuințe care refuză să încheie polițele obligatorii în caz de dezastre naturale. În urmă cu ceva vreme, mai mulți primari din Dolj, contactați de GdS, au motivat că nu aplică astfel de amenzi pentru că mulți dintre localnici motivează că nu au bani pentru hrana copiilor, pentru plata impozitelor locale și că nu au resurse financiare să își achite cei 10 sau 20 de euro pe an pentru asigurarea obligatorie a locuinței.
După ultimele fenomene meteorologice extreme, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) intenționează să modifice legea privind asigurarea obligatorie a locuinței, astfel încât să fie introduse riscuri suplimentare ce vor fi asigurate prin acea poliță, respectiv incendiul și vijeliile. În acest caz, dacă se vor asigura prin PAD locuințele și împotriva incendiilor și vijeliilor, atunci va crește prețul pe care îl vor plăti proprietarii de locuințe, au precizat reprezentanții ASF.
Ce acte sunt necesare pentru deschiderea dosarului de daună*
1. Documentele emise de autoritățile care au constatat producerea daunei (proces-verbal al ISU sau al Comitetului Local pentru Situații de Urgență de pe lângă prefecturi sau primării);
2. Actul de identitate al asiguratului;
3. Documente de proprietate ale locuinței, care pot fi: contract de vânzare-cumpărare; contract de donație; certificat de moștenitor, obligatoriu în cazul în care proprietarul sau asiguratul a decedat; autorizația de construire împreună cu procesul-verbal de recepție finală de la terminarea lucrărilor; proces-verbal de adjudecare la licitație a bunului imobil împreună cu procesul verbal de punere în posesie (în cazul imobilelor dobândite în urma unei licitații publice); titlul de proprietate și procesul-verbal de punere în posesie în cazul imobilelor restituite în baza Legii nr.10/2001; certificat de rol fiscal (nu de atestare fiscală) emis de autoritățile administrative din care să rezulte că imobilul asigurat figurează înscris în evidențele fiscale pe numele asiguratului împreună cu un Certificat din Registrul Agricol emis de primăria unde se situează imobilul asigurat.
*Date publicate de PAID pe pagina de internet.
