Printre măsurile de debirocratizare lansate în spațiul public se numără și facilități pentru scutirea impozitului pe profitul reinvestit și după decembrie 2016. Livrările de bunuri și achizițiile din spațiul intracomunitar ar urma să fie mai lejere, pentru că dispare un formular incomod.
După ce, în numărul trecut al GdS, înfăţişam o parte din propunerile Ministerului Finanțelor de reducere a birocrației, cum ar fi emiterea în format electronic a certificatului de atestare fiscală și a adeverinței de venit și transmiterea acestora prin e-mail beneficiarilor, astăzi continuăm să prezentăm propunerile guvernamentale de simplificare a relației dintre ANAF și contribuabili.
Astfel, se propune scutirea de impozit pe profitul reinvestit și după 31 decembrie 2016, fără a mai exista o limită de timp în care are loc această scutire. Cu alte cuvinte, dacă se adoptă aceste propuneri printr-un act normativ, firmele care reinvestesc profitul realizat vor fi scutite de plata impozitului pe profit.
Ministerul Finanțelor susține că beneficiarii unor astfel de măsuri ar fi „contribuabilii care investesc în activele vizate de facilitate: echipamente tehnologice, calculatoare și echipamente periferice, programe informatice“ etc.
Pot factura cu TVA retroactiv firmele care îşi recapătă codul de TVA
O altă propunere importantă pentru mediul de afaceri este aceea de a refactura cu TVA toată marfa vândută de o firmă în perioada în care i s-a ridicat codul valid de TVA. La ora actuală, o firmă căreia i se ia codul de TVA nu mai poate factura cu TVA. Nici partenerii de afaceri ai unei firme care cumpără de la o entitate ce nu mai are cod valid de TVA nu își pot deduce în contabilitate TVA-ul. Pentru ambele firme ar fi o cheltuială în plus cu marfa. Societatea care nu mai vinde cu TVA are un cost al mărfii cu 20% mai mare față de alte firme de pe piață. Sunt mai multe firme cărora li se ridică de către ANAF codul valid de TVA, din cauza modificării legislației fiscale, care prevede de anul acesta că se poate ridica acest cod inclusiv pentru sediul expirat al societății sau pentru nedepunerea declarațiilor la Fisc la două termene consecutive (până acum era la doi ani). Ministerul Finanțelor propune, la solicitarea mediului de afaceri, ca în momentul în care o firmă își recapătă codul valid de TVA să poată refactura cu TVA marfa vândută în perioada în care nu a avut cod valid.
Se va putea evita impozitul pe venitul microîntreprinderilor
Ministerul Finanțelor propune reducerea plafonului de capital social de la 25.000 la 10.000 de euro (circa 45.000 de lei) pentru firmele care pot opta să renunțe la impozitul pe venitul microîntreprinderilor.
Firmele care sunt deja înființate și vor să nu mai aplice regimul de impozitare al microîntreprinderilor trebuie să își majoreze capitalul social la 45.000 de lei pentru a putea face această opțiune. Se știe că de anul acesta microîntreprinderile sunt impozitate diferențiat, în funcție de numărul de locuri de muncă pe care le-au creat. O microîntreprindere cu un singur angajat plătește un impozit la stat de 2% din cifra de afaceri; dacă are doi angajați și peste, atunci impozitul este de 1% din cifra de afaceri. Cel mai mare impozit îl achită microîntreprinderile care nu au nici un angajat. Acestea sunt obligate să plătească la stat 3% din cifra de afaceri. Dacă propunerea Ministerului de Finanțe se aprobă, atunci firmele care vor ajunge cu capitalul social la echivalentul în lei a 10.000 de euro vor putea alege să plătească impozit pe profit de 16%, ca restul contribuabililor, și nu un procent din veniturile firmei (adică din cifra de afaceri). „Motivația și avantajele măsurii: posibilitatea de a renunța la aplicarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi este motivată de faptul că există societăți care fac investiții, nu au încă venituri și sunt obligate să aplice un regim care nu le permite să-și recupereze pierderea fiscală“, se arată în proiectul de act normativ, dat recent publicității.
Dispare Registrul operatorilor intracomunitari
Ministerul Finanțelor pregătește abrogarea prevederilor referitoare la Registrul operatorilor intracomunitari (ROI). În acel registru, gestionat de Fisc, se treceau toate firmele care livrau marfă în spațiul intracomunitar, adică în țările membre ale Uniunii Europene, precum și firmele care făceau achiziții de bunuri și servicii în spațiul UE. Înscrierea în acel registru era încă o birocrație inutilă, Fiscul solicitând inclusiv cazier judiciar de la administratorii firmelor care doreau să facă tranzacții intracomunitare. Ministerul motivează decizia prin faptul că au fost dezvoltate alte pârghii, mai eficiente, pentru prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește operațiunile intracomunitare. Se reduc astfel sarcinile administrative pentru operatorii intracomunitari.
