Acasă Bani & Afaceri Falimentul personal, aplicabil din 2016?

Falimentul personal, aplicabil din 2016?

-

Legea insolvenţei persoanelor fizice face referire la persoanele de bună-credinţă, fără a se defini însă această noţiune,  ci doar enumerându-le pe cele care nu pot beneficia de această procedură (Foto: economica.net)
Legea insolvenţei persoanelor fizice face referire la persoanele de bună-credinţă, fără a se defini însă această noţiune,
ci doar enumerându-le pe cele care nu pot beneficia de această procedură (Foto: economica.net)

Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost promulgată de preşedintele României, urmând să intre în vigoare în şase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial. Documentul cuprinde trei modalităţi de soluţionare: pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau procedură simplificată. „Noile reglementări au o serie de lacune. Legea încalcă un Regulament al UE, recent adoptat, care va intra în vigoare pe 25 iunie“, scrie Piperea pe blogul său.

Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea fi aplicată spre sfârşitul anului în curs – începutul anului viitor, având în vedere că a fost deja promulgată şi urmează să intre în vigoare în termen de şase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial. Documentul cuprinde trei modalităţi de soluţionare a dificultăţilor financiare în care se află debitorul, respectiv pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau procedură simplificată.
Potrivit specialiştilor în insolvenţă, actul normativ conţine însă o serie de lacune care îngreunează aplicarea sa.
„Legea insolvenţei consumatorilor, aşa cum a fost adoptată în parlament, încalcă un Regulament al UE, recent adoptat, care va intra în vigoare pe 25 iunie anul curent. Este vorba de Regulamentul (UE) 2015/848 privind procedurile de insolvenţă. (…) Art. 1 din Regulamentul 2015/848 prevede că nu intră în sfera sa de reglementare decât procedurile de insolvenţă în cadrul cărora, în scopul salvării, al ajustării datoriilor, al reorganizării sau al lichidării: (i) activele unui debi­tor sunt indisponibilizate total sau parţial şi este desemnat un practician în insolvenţă“, notează Gheorghe Pi­pe­rea pe blogul său.
Potrivit acestuia, nici procedura de reeşalonare a datoriilor nu poate fi încadrată în aceste canoane, întrucât nu este desemnat un practician de insolvenţă care să se ocupe cu administrarea insolvenţei, ci un avocat, un notar, un executor judecătoresc sau un practician, alegerea între aceştia fiind însă exclusă în favoarea exe­cutorului, în cazul în care o executare este în curs.
Pe de altă parte, spune Piperea, art. 20 reglementează o suspendare provizorie, pe trei luni, implicată de sesizarea comisiei de insolvenţă, suspendare reînnoibilă de instanţă, la fiecare trei luni.
„Suspendarea reînnoită, desigur, va presupune o cauţiune, lucru pe care debitorul supraîndatorat îl va putea adăuga la alte motive pentru care calea de acces la această procedură îi este, practic, interzisă. Această reînnoire a cererii de suspendare din trei în trei luni e chiar mai grea decât cea care se poate obţine de debitorul care poate plăti o cauţiune în condiţiile actuale ale legii, întrucât suspendarea provizorie a executării se emite până la soluţionarea acesteia în cadrul contestaţiei, iar această suspendare obţinută în fond dăinuie până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, adică, practic, indefinit. Pentru UE, precum şi pentru orice cetăţean european, altul decât cetăţeanul român, sau pentru orice creditor nerezident în România, Legea insolvenţei consumatorilor nu există“, conchide Piperea.

Care debitor este de bună-credinţă şi care nu

În specificaţiile tehnice ale Legii insolvenţei persoanelor fizice se face referire la persoanele de bună-credinţă, fără a se defini însă această noţiune, ci doar enumerându-le pe cele care nu pot beneficia de această procedură.
Printre motivele care pot împiedica o persoană fizică să intre în insolvenţă se numără exis­tenţa unor condamnări pentru diferite infracţiuni, întocmirea de acte frauduloase sau excesiv de generoase care au diminuat averea acesteia, nedepunerea de eforturi pentru a găsi un loc de muncă etc.

Insolvenţa pe baza planului de rambursare…

În ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a insolvenţei persoanelor fizice, legea prevede trei situaţii, prima pe bază de plan de rambursare a datoriilor, a doua prin lichidare de active, iar a treia prin procedură simplificată.
Insolvenţa pe bază de plan de redresare se aplică celor care nu dispun de lichidităţi pentru plata datoriilor scadente de peste trei luni, dar situaţia financiară a acestora nu este iremediabil compromisă.
Debitorul poate cere Comisiei de Insolvenţă deschiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedură administrativă, şi nu judiciară.
„În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie. Legea nu precizează însă dacă este vorba de salarii medii sau nete“, notează specia­liştii.
După analiza cererii, care trebuie să cuprindă motivele pentru care s-a ajuns la insolvenţă şi dovezile aferente, dar şi veniturile preconizate pe următorii trei ani, Comisia de insolvenţă poate să admită sau nu cererea.
Dacă se deschide procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor se desemnează un administrator al procedurii, în caz de respingere sesizându-se instanţa cu acordul debitorului pentru deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active, sau în formă simplificată, după caz.

…se închide după cinci, maximum șase ani

Deschiderea procedurii de insolvenţă pe baza planului de rambursare suspendă provizoriu executările silite începute, nu pentru mai mult de trei luni, cu excepţia situaţiei în care instanţa decide prelungirea acestei perioade, dacă astfel situaţia financiară a datornicului ar deveni iremediabil compromisă.
Durata de executare a planului este de cinci ani, cu posibilitate de prelungire cu încă un an.
Comisia de Insolvenţă va face o evaluare a fezabilităţii planului. Planul este aprobat dacă creditorii, reprezentând minimum 50% din valoarea totală a creanţelor şi 30% din valoarea creanţelor ce beneficiază de cauze de preferinţă, au votat în favoarea acestuia.
În situaţia în care planul de rambursare nu este aprobat de creditori, datornicul poate cere Judecătoriei competente confirmarea acestuia. Astfel, instanţa are dreptul de a trece peste votul creditorilor în situaţia în care apreciază că aceştia s-au împotrivit în mod nejustificat şi cota de acoperire a creanţelor propusă prin plan este superioară celei ce ar fi obţinută prin lichidare.
În situaţia în care planul nu este respectat sau debitorul nu-şi achită datoriile curente se poate cere închiderea procedurii pe bază de plan şi deschiderea procedurii pe bază de lichidare de active.

Lichidarea activelor

Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care „situaţia sa financiară este iremediabil compromisă“. Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de lichidare de active, în cazul în care procedura pe bază de plan nu poate fi dusă la îndeplinire.
Odată ce instanţa a admis insolvenţa prin lichidare de active, se suspendă executările silite individuale şi se interzice datornicului să mai folosească bunurile şi veniturile ce pot fi lichidate.
După întocmirea tabelului definitiv şi inventarierea bunurilor datornicului, lichidatorul trece la lichidarea bunurilor, încheind în numele datornicului contractele de vânzare. Bunurile se vând libere de sarcini. În cazul în care, deşi s-au depus toate eforturile necesare, lichidatorul nu a reuşit să valorifice bunul în doi ani, creditorii pot deveni proprietarii acestuia în contul datoriei.

Procedura simplificată, accesată dacă datoriile depăşesc zece salarii minime pe economie

În cazul procedurii simplificate, suma totală a datoriilor trebuie să fie de cel mult zece salarii minime pe economie, debitorul neavând bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.
Comisia de insolvenţă va analiza cererea sa, iar în cazul în care îndeplineşte condiţiile, o va înainta instanţei.
De la data rămânerii definitive a sentinţei, se suspendă toate măsurile de executare silită, curgerea dobânzilor, calculul penalităţilor etc.
Datornicul are obligaţia ca, din momentul deschiderii procedurii, să îşi plătească datoriile curente la timp, să nu contracteze noi împrumuturi, să informeze anual comisia de insolvenţă cu privire la situaţia bunurilor sale sau dacă obţine venituri suplimentare de peste jumătate din salariul minim pe economie faţă de nivelul declarat la momentul cererii insolvenţei, să anunţe comisia de insolvenţă dacă moşteneşte, i se donează sau intră în posesia unor bunuri sau servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie.

ȘTIRI VIDEO GdS

Adrian Iencsi: Mă bucur că am parte de un grup foarte bun

Antrenorul formaţiei secunde a Universităţii Craiova, Adrian Iencsi, a făcut bilanţul turului de campionat de la Liga a III-a, seria 3. „Mozambicanul“...