ca plătitoare de TVA.
Fiscul își formează adevărate baze de date cu informații detaliate despre plătitorii de TVA. Administratorii și asociații trebuie să declare chiar și ce profesii au, ce studii, ce au lucrat înainte, ce venituri brute au pe an, în ce firme mai sunt acționari și asociați, ce conturi are firma în străinătate, câte contracte de muncă sunt pe firmă. Cei care au făcut evaziune, și-au închis firmele mai vechi și le-au băgat în insolvență pe altele nu vor mai putea să fie plătitori de TVA.
ANAF ia măsuri drastice pentru limitarea evaziunii fiscale în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA). După ce unei firme ai cărei asociați sau administratori au la activ evaziuni de dată recentă îi este retras dreptul de a mai emite facturi cu TVA, atunci îi va fi aproape imposibil să redevină plătitoare de TVA dacă nu face dovada că are capacitatea managerială și administrativă de a derula o activitate economică adevărată.
„Se vor evalua foarte clar intenția și capacitatea unui agent economic de a desfășura activități care implică TVA. De ce? Pentru că au apărut acele lanțuri de tranzacții evazioniste în care foarte mulți plătitori de TVA sunt angrenați, creând acea concurență neloială contribuabililor care își achită la timp obligațiile fiscale. În sensul că aceia care au acte și fapte înscrise în cazierul fiscal, inactivitate, atragerea răspunderii solidare, automat sunt scoși de la plătitorii de TVA, iar reînregistrarea lor se va face în condiții mult mai grele. Se vor reverifica și condițiile de desfășurare a activității de către inspectorii Antifraudă, în 30 de zile de la depunerea cererii de reînregistrare ca plătitor de TVA“, a spus directorul executiv al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova, Mihai Antonescu, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la alege TV. „Lanțuri de tranzacționare“ înseamnă, în accepțiunea ANAF, firme care își vând una alteia diverse bunuri, iar tranzacțiile au loc doar pe hârtie, pe lanț sunt interpuse și firme inactive fiscal (deci care au cod invalid de TVA), iar la final, ultima cere rambursare de TVA de la stat, după care dispare.
Vizați sunt evazioniștii care dau „tunuri“ bugetului de stat și dispar
Mai sunt firme care au sediul social într-o cămăruță, nu au puncte de lucru declarate, dar desfășoară afaceri de zeci de mii sau sute de mii de lei cu un singur angajat sau chiar cu niciunul și fără să aibă mare lucru în patrimoniu sau ceva închiriat.
Practicile anterioare, prin care cei cu fapte de evaziune înscrise în cazierul fiscal puneau în funcții de administratori ai firmelor lor rudele în vârstă (părinți, socri) ar putea înceta, dacă Fiscul pune în aplicare exact ceea ce își propune printr-o serie de ordine ANAF și alte acte normative create cu „dedicație“ pentru cei care făceau șmecherii cu TVA. „Nu facem discriminare, dar vrem să vedem dacă persoanele care au peste 70-80 de ani au capacitatea de a fi administratori la firme cu cifre de afaceri impresionante“, a mai declarat Antonescu la alege TV.
Mihai Antonescu a mai precizat că firmele care încearcă să își schimbe sediul social, asociații sau administratorii trebuie să răspundă unor întrebări ale Fiscului. La respectivele firme se vor face controale fiscale, a spus directorul executiv al DGRFP Craiova, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“.
Ce înseamnă ca o firmă să fie scoasă de la plătitori de TVA?
O firmă care devine neplătitoare de TVA nu mai poate emite facturi purtătoare de TVA. Astfel, dacă o societate corectă face afaceri cu o firmă inactivă fiscal (adică acea firmă care nu mai are cod valid de TVA, deci nu mai este plătitoare a acestei taxe), atunci firma corectă nu își poate deduce TVA în propria ei activitate. Cu alte cuvinte, firmele corecte care nu au probleme nu ar mai avea niciun motiv să cumpere mărfuri sau servicii de la firme neplătitoare de TVA, pentru că acele sume nu pot fi deduse din punct de vedere fiscal și astfel nu pot să își deducă acele cheltuieli din impozitul pe profit. Lista firmelor care nu mai au cod valid de TVA se găsește pe site-ul ANAF sub forma „Listă contribuabili inactivi fiscal“. O societate corectă poate tasta pe site-ul ANAF codul unic de înregistrare (CUI-ul) al unei societăți de la care vrea să obțină marfă și poate afla dacă acea firmă este inactivă fiscal. Dacă nu este plătitoare de TVA, atunci o factură cu TVA emisă de acea entitate economică este nelegală. Tot pe site-ul ANAF se mai găsește o listă cu contribuabilii reactivați fiscal, care se schimbă o dată la trei luni, și unde pot fi găsite firmele care au redevenit plătitoare de TVA.
Revenirea firmei ca plătitoare de TVA – o procedură destul de dură
Firma care a fost scoasă din rândul plătitorilor de TVA ca urmare a faptelor din cazierul fiscal al asociaților și/sau administratorilor și dorește să fie reintrodusă în acest sistem trebuie să treacă prin proceduri complexe. Firma trebuie să completeze un fel de chestionar stufos, pe zeci de pagini, așa cum a fost el aprobat prin Ordinul președintelui ANAF nr. 112/16 ianuarie 2015, numit Formularul 088: „Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA“. Documentul este „cartea de vizită“ a persoanelor care și-au întemeiat o firmă și el rămâne la dispoziția Fiscului. ANAF poate afla din chestionar tot ce se poate despre istoricul persoanelor din spatele firmei, despre conturi, venituri și altele. Chestionarul este unul consistent, cu zeci de întrebări de genul: dacă a mai avut și alte sedii sociale; dacă sediul este dobândit sau închiriat, de la cine e închiriat; dacă vreunul dintre asociații firmei și administratori a avut alte firme sau deține calitatea de acționar sau asociat în alte firme lichidate, la care s-a declanșat procedura insolvenței, în inactivitate temporară sau chiar declarate inactive fiscal; la care a fost anulată vreodată înregistrarea în scopuri de TVA. Firma trebuie să răspundă la aceste întrebări care vizează o perioadă cu trei ani în urmă, de la data depunerii cererii de reînregistrare în scopuri de TVA. Fiscul cere chiar numele notarului și data la care s-a făcut înregistrarea, în cazul în care domiciliul fiscal al firmei în cauză diferă de sediul social.
În chestionar trebuie completate și date despre contabilitate, trebuie indicată persoana care deține certificat digital, precum și numărul de persoane angajate cu contract de muncă.
Fiscul întreabă și care sunt veniturile asociaților
În Formularul 088 trebuie completat și care sunt veniturile brute ale asociaților și administratorilor din firma respectivă, dar și la câte societăți dețin acțiuni sau părți sociale sau la care au deținut în ultimii trei ani. Mai trebuie completate studiile avute de administratorii care sunt persoane fizice, precum și ocupația acestora în ultimele 12 luni. De asemenea, trebuie declarate conturile din străinătate ale firmei (dacă are), dar și tipul de viză pe care îl dețin cetățenii străini care o conduc. Mai mult, dacă solicitați ca firma pe care o aveți să fie plătitoare de TVA trebuie să precizați în chestionar trei persoane din România care pot să dea relații celor de la ANAF despre administratorul sau administratorii societății.
Dacă firmele nu au în realitate ceea ce scrie în chestionar sau dacă asociații și administratorii au băgat alte firme ale lor în insolvență, le-au lichidat pe altele, respectiv dacă au avut în ultimii trei ani fapte de evaziune fiscală înscrise în cazierul fiscal, atunci vor fi împiedicate să mai fie plătitoare de TVA. Deci, asemenea firme vor avea oarecum activitatea blocată, într-un fel, în sensul că pot desfășura activitate, dar nu pot deduce și colecta TVA. Potrivit directorului executiv al DGRFP Craiova, după completarea chestionarului și depunerea lui la Fisc, ANAF face anumite verificări, iar „dacă din verificări reiese că firma are un grad mare de risc, în sensul că nu ar avea capacitatea și posibilitatea să desfășoare o activitate normală, atunci vor fi trimiși inspectorii Antifraudă în controale, pentru a verifica dacă se confirmă ceea ce este înscris în chestionar. Dacă nu îndeplinește condițiile, atunci firma care cere reînregistrarea în scopuri de TVA nu va primi acceptul de a fi plătitoare de TVA“.
Emisiunea Economia Sudului poate fi urmărită integral pe internet, fie pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro sau pe site-ul televiziunii, www.alege.tv.
Rambursări record de TVA în Oltenia
La nivelul Olteniei, anul trecut, încasările din TVA au avut o pondere de 25% din totalul veniturilor bugetare, informează Fiscul regional. Totodată, în 2014 au fost rambursate sume record de TVA de la buget către firme. Asemenea rambursări au fost legale, ca urmare a mișcărilor din economie, spune Fiscul. „Avem rambursări record de TVA pe anul trecut de 218 milioane de lei pentru că exporturile și livrările intracomunitare de bunuri au crescut pe regiune, respectiv pentru că în agricultură s-au făcut investiții, inclusiv pe fonduri nerambursabile și s-au făcut achiziții de utilaje, mașini, echipamente. Fermierii aveau drept de deducere a TVA pentru acele utilaje și și-au cerut TVA-ul. În plus, fermierii cer TVA și pentru că folosesc sistemul de «taxare inversă» pentru înființarea culturilor, pentru a-și întreține recolta și la livrarea produselor nu colectează TVA, având în vedere taxarea inversă“, a spus Antonescu, explicând de ce au fost rambursate sume însemnate din TVA în 2014.
