Acasă Bani & Afaceri Cea mai mare parte a veniturilor statului provine din TVA

Cea mai mare parte a veniturilor statului provine din TVA

-

Statul încasează cei mai mulți bani de la firme și de la populație sub formă de TVA și accize FOTO: arhiva GdS
Statul încasează cei mai mulți bani de la firme și de la populație sub formă de TVA și accize
FOTO: arhiva GdS

https://www.youtube.com/watch?v=txSdFcUk8oo

Românii plătesc cei mai mulți bani la stat, indirect, sub forma taxei pe valoarea adăugată. Într-o economie de piață normală, statul ar încasa cele mai mari venituri din impozitele directe, cum ar fi impozitul pe venit și cel pe profit. Dar într-o economie ca a noastră, statul câștigă cei mai mulți bani din impozitele indirecte (TVA și accize).

Cei mai mulți bani pe care îi încasează statul din economie provin din taxa pe valoarea adăugată (TVA), care ocupă primul loc în rândul veniturilor bugetare. Pe locul al doilea s-ar situa veniturile din acciză, iar abia pe locul al treilea sunt impozitele și taxele directe, respectiv impozit pe venit și pe profit. Afirmația îi aparține administratorului firmei de audit și consultanță Professional Consulting din Craiova, Radu Buziernescu, și a fost făcută în cadrul emisiunii Economia Sudului, de la alege tv, când s-a discutat despre fiscalitatea din România în 2014 și despre ceea ce ne așteaptă, din punct de vedere fiscal, în 2015.
Faptul că principalele venituri la bugetul statului provin din TVA și accize explică de ce, de-a lungul ultimilor ani, guvernanții au majorat exact aceste impozite indirecte, care aduc bani mulți în vistieria statului. În anul 2010, TVA a fost majorată de la 19% la 24%. Anul trecut, guvernul a introdus o supraacciză la combustibil, de 0,7 euro pe litru, iar accizele s-au calculat și se calculează și în 2015 la un curs de schimb inexistent, umflat cu rata inflației.

De ce nu poate scădea TVA la alimente anul acesta

Cu un TVA de 24% la majoritatea produselor și serviciilor, prețurile în România se rostogolesc de câteva ori, în sensul creșterii, pentru că fiecare intermediar sau vânzător este nevoit să adauge TVA de 24% la produsele sale pe care vrea să le vândă pe piața internă sau la serviciile prestate. Astfel, aproape un sfert din prețul unui bun reprezintă TVA. În plus, toată lumea consumă, deci fiecare persoană care cumpără o pâine, un litru de lapte sau un kilogram de carne contribuie cu TVA la bugetul de stat, indirect. La fel stau lucrurile și în cazul produselor accizabile, cum ar fi benzina și motorina. O parte din prețul acestora ajunge la stat, astfel că este la îndemâna guvernanților să majoreze astfel de impozite și taxe indirecte, cu care contribuie la buget atât populația, cât și firmele.
Radu Buziernescu a explicat, pe parcursul emisiunii, de ce nu poate să scadă TVA la alimentele de bază în perioada imediat următoare, așa cum există în alte state europene, unde TVA la carne, de exemplu, este de 4-7% sau chiar zero. Există o Directivă Europeană nr. 92/1997, care prevede cote minime și maxime la TVA. Cota minimă este de 15% la alimente, cotă sub care nu se poate scădea TVA până la 31 decembrie 2015. „După acea dată, statul poate modifica această cotă la alimentele de bază, dacă nu apare o altă directivă europeană“, a spus Radu Buziernescu. Cota maximă de TVA impusă de Comisia Europeană este de 25%, de la care apar tot felul de derogări pentru diverse bunuri și servicii. În România există o cotă de TVA de 9% la pâine și produsele de panificație și de 5% pentru construcția și vânzarea de locuințe.

Statul încasează doar 50% din TVA

Specialistul în fiscalitate a precizat că, totuși, în realitate, la nivelul întregii țări statul încasează doar jumătate din cât ar trebui din TVA. „România încasează cam 11 miliarde de euro din TVA, deși în realitate ar trebui să primească 22-23 de miliarde de euro. Deci, rata efectivă de încasare este de 50%, în condițiile în care România are de 24 de ani un deficit bugetar de 2-3% din PIB. Gândiți-vă că, dacă s-ar reduce măcar puțin din această evaziune fiscală la TVA, atunci s-ar echilibra bugetul. Chiar și în aceste condiții, TVA-ul este pe primul loc, ca și contributor la bugetul de stat, iar pe locul doi este acciza și pe trei-patru sunt impozitele directe (…)“, a spus Radu Buziernescu. El a mai precizat că aceasta este o situație „nesănătoasă“, în sensul că în orice economie de piață adevărată, pe primul loc în cadrul veniturilor bugetare se situează impozitele directe, adică impozitul pe venit și pe profit, și abia după aceea contează veniturile statului din impozitele indirecte, cum ar fi TVA și accize.

Ce impact are în piață majorarea salariului minim pe economie

De la 1 ianuarie 2015, salariul minim pe economie a crescut de la 900 la 975 de lei, iar de la 1 iulie va ajunge la 1.050 de lei brut. Angajații plătiți cu salariul minim vor primi de luna aceasta mai mult cu câteva sute de lei de la angajatori. Privită din punct de vedere social, măsura majorării forțate a salariului minim este în favoarea angajaților, care „cu greu fac față cheltuielilor, chiar și cu un astfel de salariu“, a precizat reprezentantul Professional Consulting, care a adăugat că în România 40% din populație este în pragul sărăciei: „Este aproape imposibil să trăiești cu 900 de lei brut“. Privită prin prisma proprietarilor de firme, creșterea forțată a salariului minim ar putea duce la disponibilizări în rândul micilor întreprinzători privați. „Sunt voci care spun că, dacă va crește în asemenea ritm salariul minim, atunci s-ar putea frâna cumva o parte din angajări sau unii angajatori nu și-ar mai putea permite să plătească salariile și vor fi nevoiți fie să disponibilizeze, fie să practice o formă de muncă «la negru», adică să-i țină pe oameni opt ore la serviciu, dar să-i plătească în acte patru ore“, a mai spus Radu Buziernescu.

ȘTIRI VIDEO GdS

Dublă lansare de carte la Biblioteca Judeţeană

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește vineri, 25 octombrie, ora 17.30, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumelor „De la...