Administratorii de firme care au fost descoperiți că aveau mai mult de cinci angajați fără forme legale scapă și de judecată, și de închisoare sau de amenda penală, pentru că procurorii dau NUP în dosarele lor.
O situație inedită se petrece pe piața muncii. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj acuză faptul că, deși sunt descoperite, în mod repetat, firme care au mai mult de cinci angajați fără contracte de muncă, persoanele responsabile de aceste angajări fără documente scapă de prevederile legii, ele nefiind nici măcar trimise în judecată.
„Sunt 34 de firme la care noi am descoperit, în ultimii doi ani, că aveau personal fără forme legale. Aceleași firme au fost descoperite chiar de mai multe ori că aveau angajați cărora nu li se întocmiseră contracte individuale de muncă. Există o firmă depistată de patru ori cu muncitori «la negru», dar nu li se întâmplă nimic celor responsabili. Ei își desființează firmele sau le bagă în insolvență și își deschid altele, pe care reiau aceleași procedee privind munca fără forme legale. Astfel de firme nici amenzile nu și le plătesc. Am descoperit și cazuri de natură penală, de firme care aveau, în mod repetat, mai mult de cinci angajați fără contracte de muncă, dar nici măcar o societate nu a fost trimisă în judecată pentru muncă fără forme legale“, a precizat inspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora. El a mai spus că Parchetele locale de pe lângă judecătorii (Craiova, Băilești, Calafat, Filiași) nu au dispus cercetarea penală a presupușilor făptași în majoritatea cazurilor sesizate de instituția cu pricina și nici măcar un administrator de la o astfel de firmă nu a fost trimis în judecată pentru o asemenea faptă.
Statul plătește cheltuieli judiciare tot… către stat
După contestațiile celor de la ITM Dolj în instanță, doar două dosare s-au întors la Parchete, cu propunere de cercetare, în cazul unor firme care au fost descoperite cu foarte mulți lucrători „la negru“, peste 20 de persoane de fiecare firmă. „La astfel de firme s-au depistat peste 20 de angajați fără forme legale. Am intervenit cu sprijinul Jandarmeriei, iar oamenii respectivi erau ascunși prin beciuri, prin subsoluri etc.“, a spus Mohora. El a menționat că, în general, firmele care au fost descoperite și de două-trei ori cu muncitori „la negru“ nu și-au achitat nici amenzile stabilite de ITM, contravenții ce pot fi între 10.000 și 20.000 de lei de fiecare persoană descoperită fără forme legale, susține șeful ITM Dolj.
Mai mult de atât, ITM face contestație în instanță la decizia procurorilor de „Neîncepere a urmăririi penale“ (NUP), dar instanța menține decizia procurorilor de pe lângă Parchetele locale, iar ITM este pus la plata unor cheltuieli judiciare în astfel de cazuri. „În cinci dosare s-au stabilit cheltuieli judiciare ce trebuie achitate de ITM, între 50 și 200 de lei de fiecare firmă“, a precizat Mohora.
Ce motive invocă instanța
Instanța nu pedepsește firmele care au angajați fără documente legale, ci, în cele mai multe cazuri, contestația celor de la ITM nu este acceptată.
Pe site-ul Judecătoriei Craiova se găsesc multe dosare soluționate în care s-a menținut decizia procurorilor de NUP în cazul firmelor depistate cu muncitori „la negru“. Într-unul din dosarele de acest gen finalizate anul acesta, soluția era formulată astfel: „În temeiul art. 341 alin. 6 lit. a C.proc.pen. Respinge plângerea formulată de petentul Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj împotriva ordonanţei nr. 10828/P/2013 emisă la data de 14.01.2014 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova. Menţine în întregime dispoziţiile ordonanţei nr. 10828/P/2013 emisă la data de 14.01.2014 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod Procedură Penală, obligă petentul Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă“.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova nu trimite cazurile în judecată
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, Ion Daniel Burcă, a declarat, pentru GdS, că nu există o statistică a instituției privind cazurile de netrimitere în judecată pe Codul Muncii, respectiv nu există o evidență a dosarelor de neîncepere a urmăririi penale pe baza art. 264 din Codul Muncii. Dar, prim-procurorul respectiv a confirmat că nu a fost nimeni trimis în judecată până acum pentru infracțiuni pe Codul Muncii. „Ceea ce constată ITM-ul nu înseamnă că este și adevărat. În urma cercetărilor efectuate de procurori și de polițiști, în final noi dăm soluția definitivă. Până acum, la dosarele finalizate nu am trimis în judecată pe nimeni, pe articolul 264 din Codul Muncii. Nu comentez soluțiile date de colegii mei în dosare, dar vă spun că aceste sesizări de la ITM au venit anul acesta, în ultimul timp, și nu prea erau anii anteriori“, a declarat, pentru GdS, prim-procurorul Ion Daniel Burcă, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova.
Contestațiile ITM, tardive, inadmisibile sau nefondate?
De altfel, în cele mai multe dosare de acest gen, deciziile cu „NUP“ ale procurorilor au fost menținute de instanță, atunci când Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj a făcut contestație. La rându-i, instanța spune că respinge contestația ITM în baza articolului 341, alineatul 6, litera a) din Codul de Procedură Penală, potrivit dosarelor încheiate la care s-au publicat soluțiile pe site-ul Judecătoriei Craiova. Articolul invocat prevede următoarele: „(6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii: a) respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată“.
Potrivit unor surse apropiate cercetărilor, motivul invocat de procurori în dosarele firmelor/administratorilor netrimiși în judecată ar fi acela că „fapta nu prezintă pericol social“.
Legislația favorizează eventualii infractori
Legislația este, oarecum, în favoarea celor care au angajați fără forme legale, astfel că introducerea conjuncției „sau“ într-o frază din textul de lege permite ca persoana responsabilă de o firmă care are angajați „la negru“ să scape cu o amendă penală, dar numai în cazul în care dosarul ajunge la instanță, iar până acum nu au fost situații de administratori de firme trimiși în judecată pentru infracțiuni pe Codul Muncii, în speță pe articolul 264.
Astfel, articolul 264, din Legea nr. 53/2003, reactualizată, privind Codul Muncii, la capitolul V – „Răspunderea penală“, lasă la îndemâna judecătorilor să aleagă dacă îl pedepsesc cu închisoarea pe administratorul de firmă care are angajați fără forme legale sau dacă acestuia îi este aplicată o amendă penală și scapă, astfel, de pedeapsa cu închisoarea. Iată textul de lege al art. 264, alineatul (3): „Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă“.
Și fără acte, și cu banii luați
Dezavantajați de situație sunt angajații care nu au contracte individuale de muncă. Dacă nu au acte valabile înregistrate în aplicația unică REVISAL, ei nu beneficiază de asigurare medicală, pentru că nu sunt asigurați, nici de ajutor de șomaj (dacă stau o perioadă lungă de timp fără acte în regulă la diverse firme), nici de vechime în muncă, aspect care contează în momentul în care persoana respectivă intenționează să se pensioneze sau să meargă la medic cu diverse afecțiuni. Multora dintre cei plătiți „la negru“ le pot întârzia salariile sau li se pot tăia sume importante din drepturile bănești ce li se promit pentru munca lor, fără ca ei să poată face dovada banilor ce trebuia să-i încaseze. Practic, acei salariați fără documente de muncă nu au nici un fel de protecție în ceea ce privește activitatea lor.
