http://www.youtube.com/watch?v=PR_LzfPH69c
CNADNR nu a virat banii pentru terenurile expropriate din Dolj în 2011, pe care s-a construit varianta de ocolire Craiova Sud. Nemulţumiţi de sumele pe care trebuie să le primească de la Compania de Autostrăzi, unii dintre foştii proprietari de terenuri au cerut în instanţă mai mulţi bani de la stat şi au câştigat.
În 2011, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) expropria mai multe suprafeţe de teren de pe raza comunelor doljene Pieleşti şi Cârcea, pe unde urma să se întindă drumul ce leagă DN 6 de DN 65. Însă foştii proprietari de terenuri nu şi-au primit nici până în prezent contravaloarea despăgubirilor pentru exproprierile efectuate de stat în urmă cu trei ani. În ultimele luni ale anului 2013, CNADNR a început să emită titlurile de despăgubire şi să le trimită la domiciliul câtorva dintre foştii proprietari, urmând ca oamenii să-şi primească şi banii la câteva luni de când au fost emise documentele cu pricina.
Nemulţumiţii s-au adresat instanţei
Când s-au văzut cu titlurile de despăgubire în mână, câţiva dintre foştii proprietari de terenuri expropriaţi pentru aşa-numita Centură de Sud („Varianta de ocolire Craiova Sud“ este denumirea drumului în accepţiunea CNADNR) s-au adresat instanţelor de judecată, pentru a cere mai mulţi bani de la statul român decât sumele promise prin HG nr. 1.233 din decembrie 2011. Prin hotărârea respectivă, statul a publicat o listă cu persoanele care au fost expropriate pentru a se construi drumul, respectiv suma de bani ce i se cuvenea fiecăruia. Pentru terenurile din intravilan, statul a oferit 6,08 lei pe metrul pătrat (1,2 euro, la cursul de atunci), iar pentru cele din extravilan, a oferit puţin peste un leu pe metrul pătrat (aproximativ 0,4-0,5 euro).
CNADNR preciza, la vremea respectivă, că exproprierile se vor face în maximum trei luni de la emiterea deciziei de expropriere, potrivit Legii nr. 255/2010 privind exproprierile, dar banii nu s-au plătit nici până în februarie 2014. Legea nr. 255/2010 prevede la articolul 21: „În termen de cel mult 90 de zile de la data emiterii hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor de proprietate asupra imobilelor expropriate sau consemnarea acestora, potrivit prevederilor prezentei legi.
Potrivit actului normativ care reglementează exproprierile de utilitate publică, din 2010 nu se mai efectuează negocieri între stat şi proprietarii de terenuri pentru a nu ţine în loc lucrările. Firmele care câştigă licitaţiile CNADNR încep lucrările de drumuri, urmând ca proprietarii de terenuri să îşi regleze „conturile“ cu Compania mai târziu. Un evaluator stabilit de CNADNR a efectuat o expertiză a terenurilor din Dolj amintite, stabilind un preţ foarte apropiat de cel existent în grila notarilor (preţul nu poate fi mai mic decât cel din grilă, dar nici cu mult mai mare). Preţul din grila notarilor este diferit de cel al pieţei şi este de regulă mai mic. După ce primesc documentul ce atestă suma de despăgubire, proprietarii au posibilitatea să se adreseze instanţei, în cazul în care sumele acordate nu li se par cele cuvenite.
Pe rolul Tribunalului Dolj figurează mai multe procese între foştii proprietari de terenuri şi CNADNR, în care aceştia cer statului mai mulţi bani decât li s-au oferit prin HG nr. 1.233/ 2011 privind exproprierile. Unul dintre aceştia a câştigat deja prima bătălie, deoarece judecătorul a considerat că suma pentru despăgubire este prea mică faţă de preţul pieţei.
Potrivit sentinţei, fostul proprietar al terenului a obţinut o sumă de aproape nouă ori mai mare decât cea oferită de CNADNR: 7.780 de euro, pentru o suprafaţă de 1.945 de metri pătraţi, în loc de 835 de euro. „Fixarea unui preţ pe metrul pătrat în raport de o sumă medie, faţă de cele practicate pe piaţa imobiliară, este de natură a constitui o despăgubire justă pentru persoana expropriată, despăgubire ce evită atât subevaluarea, cât şi supraevaluarea“, se arată în sentinţă.
Un fost proprietar de teren din zonă susţine că va da şi el statul în judecată: „Eu acum am primit decizia de expropriere, unde mi se oferă 0,5 euro pe metrul pătrat, în condiţiile în care eu l-am cumpărat cu 8 euro pe metrul pătrat. Îmi voi cere şi eu dreptul în instanţă, pentru că suma aceasta pe care ne-o oferă CNADNR este derizorie“.
Banii vin cu mare întârziere
În prezent, nici 10% din sutele de proprietari nu au primit la domiciliu acea hârtie de la CNADNR în care li se spune exact câţi bani au de primit. Întrebat despre acest aspect, primarul din Cârcea, Valerică Pupăză, care şi el aşteaptă despăgubirile în calitate de fost proprietar în zonă, a explicat de ce întârzie banii de la CNADNR: „Din cunoştinţele pe care le avem, undeva în jur de 10% din cetăţenii care sunt expropriaţi au început să primească acasă notificările de la CNADNR cu suma ce se dă drept despăgubire. Nu pot să ştiu de ce aşa de târziu. Cei de la Compania de Drumuri Naţionale s-au ocupat de aceste exproprieri şi tot ei trebuia să plătească şi banii. Probabil nu au avut fonduri… Sperăm să se rezolve cât mai repede problema“. Primarul Pupăză a mai spus că „e posibil să fie persoane nemulţumite de banii pe care trebuie să-i primească de la CNADNR, pentru că este un preţ foarte, foarte mic cel care s-a stabilit“.
Secretarul Primăriei Pieleşti, Dan Costin, a confirmat şi el că foştii proprietari de terenuri sunt nemulţumiţi de sumele propuse ca despăgubire: „Majoritatea foştilor proprietari nu sunt mulţumiţi de despăgubirile acordate de CNADNR. De fapt, nici unul nu ne-a comunicat opţiunea de acceptare a sumelor acordate. Ştim că două persoane care au avut teren pe raza comunei s-au adresat instanţei şi au câştigat undeva la 4 euro pe metrul pătrat, iar restul oamenilor aşteaptă hotărârile de la CNADNR, pentru a le putea contesta“.
GdS a solicitat un punct de vedere din partea CNADNR, dar până la închiderea ediţiei, instituţia nu explicase de ce întârzie emiterea deciziilor de expropriere şi virarea banilor în contul celor care au acceptat sumele propuse spre despăgubire.
Cine a avut terenuri în zonă
Potrivit HG nr. 1.233 din decembrie 2011 în Dolj sunt 252 de proprietari (persoane fizice şi firme) care trebuia să primească despăgubiri pentru terenurile expropriate la Cârcea şi Pieleşti. Printre ei se găsesc medici, avocaţi, oameni de afaceri, notari, primari şi alte nume sonore ale Craiovei, care s-au grăbit să cumpere terenuri în zonă, cel mai probabil când au aflat că pe acolo va trece Centura de Sud a Craiovei. Ei au cumpărat terenurile într-o perioadă de boom imobiliar, la preţuri care au ajuns şi la 15-20 de euro pe metrul pătrat. În prezent, preţul pieţei ar fi de 10-15 euro pe metrul pătrat, chiar dacă tranzacţiile sunt puţine. „Mai aproape de drumul naţional, cam 10-15 euro pe metrul pătrat ar fi preţul pieţei în zonă, dar cu precizarea că nu prea s-au mai tranzacţionat aşa mult ca înainte“, a explicat secretarul Primăriei Pieleşti.
Drumul se construieşte în ritm de melc
Întinsă pe o distanţă de 6,3 kilometri, „Varianta ocolitoare Craiova Sud“ porneşte din DN 6 km 21+850, înainte de localitatea Cârcea, şi ajunge să străpungă DN 65 în zona kilometrului 9+360, pe raza comunei Pieleşti, unde se va intersecta cu drumul naţional printr-o intersecţie giratorie. Deşi lucrările trebuia să se încheie pe 21.11.2013, centura respectivă nu este gata. Înainte i se spunea „Autostrada Fordului“, pentru că această companie solicitase un mijloc de comunicaţii rutiere care să ducă de la poarta fabricii până în DN 65.
