Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară, de la 5% la 4,5% pe an, mai mult decât se aşteptau analiştii financiar bancari, care anticipau o scădere la 4,75%, banca naţională menţinând totodată ratele rezervelor minime. CA al BNR a analizat ieri şi aprobat raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care evidenţiază în perspectivă un proces de dezinflaţie mai accentuat în perioada imediat următoare, concomitent cu o accelerare a creşterii economice.
În acest context, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,5% de la 5%.
Astfel, începând de astăzi, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 7,5% pe an de la 8%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 1,5% pe an. CA al BNR a decis totodată continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
CA al BNR apreciază că există condiţiile necesare pentru continuarea procesului de ajustare prudentă a condiţiilor monetare prin calibrarea corespunzătoare a instrumentelor sale pentru a asigura consolidarea dezinflaţiei, precum şi premisele necesare redresării creditării sectorului privat, refacerii încrederii şi ale unei creşteri economice echilibrate şi de durată.
În plus, perspectiva încheierii unui nou acord preventiv de finanţare externă cu instituţiile internaţionale este de natură să consolideze stabilitatea cadrului macroeconomic şi să impulsioneze ritmul reformelor structurale, întărind astfel rezistenţa economiei româneşti faţă de şocuri externe.
BNR reiterează că va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin calibrarea corespunzătoare a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară.
Cele mai recente date macroeconomice evidenţiază evoluţia inflaţiei în linie cu prognozele anterioare ale băncii centrale, cu perspectiva încadrării acesteia în intervalul asociat ţintei, prin disiparea efectelor statistice ale şocului de ofertă produs în vara anului 2012, se arată într-un comunicat transmis de BNR după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie.
Inflaţia de bază CORE2 ajustată şi-a consolidat trendul descendent, rata anuală înregistrată în luna iunie fiind de 2,85%, comparativ cu 3,03% în luna martie şi 3,25% în luna decembrie 2012.
Rata CORE 2 este calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolice.
Rata anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a fost de 4,5% în luna iunie, nivel similar cu lunile precedente.
Exporturile nete au constituit motorul creşterii economice în primul trimestru, punându-şi amprenta asupra evoluţiilor favorabile ale producţiei industriei prelucrătoare şi ale contului curent. Se remarcă însă o cvasistagnare a consumului final, în timp ce dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat rămâne în teritoriu negativ, notează banca naţională.
Volatilitatea mai accentuată a apetitului pentru risc al investitorilor şi persistenţa incertitudinilor privind evoluţia la nivel european şi global a activităţii economice au amplificat temporar fluctuaţiile cursului de schimb al leului.
În acelaşi timp, plasarea în perioada recentă a ratelor dobânzilor interbancare şi a randamentelor titlurilor de stat în apropierea sau chiar sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară relevă o consolidare a transmisiei impulsului de politică monetară. Transmiterea acestuia asupra ratelor dobânzilor la împrumuturile noi în monedă naţională acordate companiilor şi populaţiei rămâne însă relativ înceată.
Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 30 septembrie 2013.
Isărescu speră ca reducerea dobânzii-cheie să fie urmată de scăderea ratelor
la creditele în lei
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu (foto) afirmă că decizia de reducere a ratei dobânzii de politică monetară a fost una „normală“ şi speră ca aceasta să se reflecte în scăderea ratelor la creditele în lei într-o perioadă cât mai scurtă, poate chiar din septembrie.
„Eu sper să vină repede din concediu şi s-o vedeţi din septembrie. Să vedem!“, a afirmat guvernatorul BNR, după ce a fost solicitat să estimeze în câte luni se va vedea decizia luată ieri de BNR în creditarea băncilor comerciale.
Răspunzând unei alte întrebări, Isărescu a arătat că speră ca transmisia semnalului de reducere a dobânzii-cheie să fie mai rapidă decât în trecut în ceea ce priveşte ratele de dobândă pentru creditele în lei.
„Noi sperăm, nu aş spune că mă aştept. Speranţa este legată, în principal, de faptul că mai devreme sau mai târziu, eu sper să fie mai devreme, băncile vor realiza că este în interesul lor să se apropie mai mult de clienţi. Este sursa lor principală de câştig şi de evitare a unor situaţii mai dificile pentru ele, pentru bănci. (…) Depinde cât de repede înţeleg şi ele şi vor acţiona pe plan intern, pentru ca această speranţă să devină o realitate“, a spus şeful băncii centrale.
Guvernatorul BNR apreciază că băncile vor vedea pozitiv această decizie. „Aş spune că nu este prea mult din ceea ce le-am transmis pe diverse căi de vreo doi-trei ani încoace“, a spus Isărescu.
Pe de altă parte, el a afirmat, răspunzând altei întrebări, că, dacă se ia în calcul riscul de credit, în prezent costul unui împrumut în lei se apropie „destul de mult“ de cel pentru unul în valută.
„Dar mai este câmp foarte mare de reducere a costurilor la creditarea în lei. (…) Băncile au de unde să reducă creditarea în lei. Revin şi spun că este în interesul lor să o facă cât mai repede. (…) Băncile trebuie să se apropie de clienţi, să-i înţeleagă mai bine, să conlucreze cu ei şi în ceea ce priveşte creditele care au anumite probleme. Ca să nu fiu interpretat altfel, este un fapt personal. Eu, dacă aş fi în locul lor, aşa aş face. Dar nu sunt încă“, a adăugat Isărescu.
Guvernatorul BNR a mai spus că scăderea dobânzii de politică monetară va ajuta „foarte mult“ noua formulă a programului Prima Casă, prin care se acordă împrumuturi exclusiv în lei.
