http:http://www.youtube.com/watch?v=SP4Iy_40o-A
Un hectar de teren ajunge la 2.000-3.000 de euro în Dolj, faţă de anii anteriori, când suprafeţele arabile se vindeau cu 600-700 de euro. Cu toate acestea, terenul din România este de zece ori mai ieftin decât cel din alte ţări din UE. Primarii îi avertizează pe ţărani să nu vândă tot pământul pentru a nu rămâne sclavi în ţara lor.
Preţurile terenurilor utilizate pentru agricultură au urcat vertiginos în ultima perioadă. Faţă de acum doi ani, când un hectar de teren se vindea în Dolj cu 2.500-3.000 de lei (aproximativ 600-700 de euro), în prezent, preţul terenului porneşte de la 1.500 de euro pe hectar în cele mai sărace localităţi ajungând până la 3.000 de euro în zonele unde terenul este productiv, dar şi unde sunt concentrate mari ferme ale unor investitori români şi străini. Singurele explicaţii pentru „explozia“ preţurilor la terenurile agricole sunt următoarele: pământul este productiv şi la preţuri mai mici decât în alte ţări europene; cei care au afaceri mari în agricultură cumpără teren ca să scape de arendaşi, dar şi pentru că business-ul lor este profitabil în România, iar producţia este mulţumitoare. Reticenţa proprietarilor de teren, a ţăranilor, de a-şi vinde palma de pământ moştenită de la părinţii lor face ca preţurile terenurilor arabile să urce constant şi sigur, ca urmare a unui raport disproporţionat între cerere şi ofertă.
6.000 de lei pentru un hectar la Lipovu
În comuna Întorsura, un hectar de teren arabil ajunge la 4.500 de lei (1.000 de euro). „A crescut foarte mult preţul terenului în ultimii doi ani“, a declarat primarul Constantin Camen. Şi în Lipovu a crescut brusc preţul pământului, începând de anul acesta. În localitatea menţionată, s-a dublat preţul hectarului în ultimii doi ani. „Cervina a ridicat de anul acesta preţul terenului la 6.000 de lei pe hectar. Până acum doi ani era 2.500 de lei hectarul, dar l-au ridicat cei de la Cervina Segarcea pentru că vor să cumpere mult teren ei“, a spus primarul din Lipovu, Dumitru Dobrescu. Deţinătorii de ferme au ridicat preţurile anul acesta şi în alte zone ale Doljului. Un anunţ publicat ieri în GdS informa că un investitor cumpără 50 de hectare de teren agricol în zona Băileştiului, oferind 2.000 de euro pe hectar.
Ce spune un investitor din Spania
Pol Ferrando este un spaniol care de opt ani investeşte în agricultura din România, mai exact în comuna Mischii. El a constatat că pământul este foarte productiv pe meleagurile noastre. Ulterior, l-au însoţit în ţară şi soţia sa şi fiicele. Ne explică de ce a ales agricultura românească. „Lumea poate trăi fără speculaţii financiare, dar fără mâncare nu se poate trăi“. Ferrando este unul dintre cei care cumpără teren în judeţele Dolj şi Olt, iar preţul depinde de situaţia juridică a suprafeţelor respective. „Preţul nu este cel mai important aspect atunci când cumpărăm teren, ci pe locul întâi se află garanţia juridică a terenului. Dacă are cadastru, terenul are un preţ, dar dacă nu are cadastru, atunci cheltuielile fermierului cu acel teren sunt mult mai mari. Dacă proprietarul terenului primeşte, să zicem, 5.000 de lei pe un hectar fără cadastru, poate cheltuiala fermierului să ajungă la 10.000 de lei cu acel hectar şi acesta ar fi preţul real“. Atunci când ţăranii nu au cadastru pentru teren, cumpărătorul face precontract de vânzare-cumpărare, apoi se ocupă el de cadastrarea zonei. A doua condiţie pentru ca terenul să aibă un preţ bun pentru vânzător este ca suprafeţele să fie comasate. Un teren bun, comasat în suprafeţe mari de zeci de hectare poate aduce bani frumoşi în buzunarul vânzătorului. Asemenea terenuri pot ajunge la 3.500-4.000 de euro pe hectar, spune spaniolul. Întrebat care este raţiunea pentru care a crescut cererea de terenuri arabile în Dolj în ultima perioadă faţă de alţi ani, Pol Ferrando a precizat: „Fermierul investeşte în două lucruri: în utilaje şi în terenuri. Atâta timp cât se face producţie bună pe terenurile din Dolj se cumpără în continuare pământul de aici“.
Agricultorul spaniol a menţionat că şi în ţara sa natală, preţurile terenurilor au fost afectate de criză: „În Spania, situaţia este foarte volatilă. Investiţia în agricultură, ca orice altă investiţie, este la pământ. Terenurile pentru pomicultură şi legumicultură sunt mai scumpe, dar, dacă este o fermă mare, comasată, poate că suntem la acelaşi nivel al preţului cu cel de aici“.
Ţăranii, sfătuiţi să nu vândă la preţuri de nimic
Primarii îi sfătuiesc pe agricultorii simpli să nu îşi vândă toate terenurile, că vor rămâne fără pâinea de zi cu zi. „Le-am zis oamenilor să nu mai vândă acum terenurile, pentru că mai târziu le va cauza. O să crească preţul terenului şi atunci nu vor avea ce să facă. Cei care au probleme grave sau care au nevoie urgentă de bani, atunci să vândă o parte din teren“, este de părere primarul din Întorsura, Constantin Camen. Şi edilul din Lipovu îndeamnă oamenii să nu vândă, pentru a nu rămâne muritori de foame şi sclavi în patria lor: „Păcat că oamenii vând tot pământul şi va rămâne ţara asta şi fără teren agricol. Să îşi asigure pâinea dacă au pământul, pentru că banii se duc… Dacă omul avea terenul la o asociaţie i se dădea 800 de kilograme de grâu şi i se şi plătea impozitul, dar trecea anul şi lua 800 de kilograme de grâu, îl măcina şi nu mai cumpăra tot anul pâine“.
Directoarea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Delia Filimon, a declarat pentru GdS că preţul mediu al terenului arabil din Dolj a ajuns să fie între 2.000 şi 3.000 de euro pe hectar. „Cu aproape 3.000 de euro se vând terenurile din zona Segarcea. Ştiu că s-a vândut deja cu 2.700 de euro hectarul în acea zonă. Sunt zone unde oamenii sunt săraci, iar lor li se oferă sume mai mici pe terenuri“. Delia Filimon, la fel ca şi primarii cu care am stat de vorbă, îi sfătuiesc pe oameni să nu îşi vândă suprafeţele agricole „pe nimic“, pentru că mai târziu vor regreta.
Au apărut fonduri de investiţii speculative cu terenuri
Magia terenurilor productive şi ieftine şi posibilitatea scumpirii lor de la an la an a determinat speculatorii să creeze fonduri închise de investiţii în România, având ca bază investiţională terenurile arabile. Un astfel de fond constituit în zona Banatului îşi îndeamnă potenţialii investitori să participe cu capital, având ca motivaţie faptul că preţul terenului de pe la noi este de trei-şapte ori mai ieftin decât cel din alte state şi că o persoană care investeşte într-un astfel de fond „protejează capitalul investit şi reduce riscul“. Ce face fondul? Cumpără terenuri la preţuri sub preţul pieţei de la persoane cu dificultăţi financiare, apoi îl dau în arendă unor fermieri să-l lucreze. Investitorii pot intra cu sume de minimum 5.000 de lei. Fondul mizează pe creşterea valorii activului net unitar al terenului (activ net stabilit de o firmă de evaluare), dar şi pe creşterea valorii terenului de la an la an. Mai exact, este o speculaţie pe bază de terenuri, similară cu alte bule speculative.
Care este preţul terenului în alte state ale Uniunii Europene
Pe fondul crizei, interesul investitorilor speculativi pentru achiziţia de terenuri agricole s-a intensificat în Europa. Cele mai scumpe terenuri agricole din Europa se află în Olanda, unde un hectar se tranzacţionează cu 47.000 de euro şi în Danemarca – 22.000 de euro pe hectar, potrivit datelor de pe www.agrointel.ro. În Germania, preţul terenului arabil ar sări de 15.000 de euro, în Marea Britanie, de 16.000 de euro, în Franţa, hectarul de teren s-ar vinde cu sume ce depăşesc 5.000 de euro, în timp ce în Polonia s-ar tranzacţiona la sume în jurul a 4.500 de euro. Potrivit sursei citate, terenurile nu sunt scumpe doar în Europa, ci şi pe alte continente. Aşadar, în SUA hectarul s-ar vinde cu peste 5.000 dolari, iar în Australia – cu 1.600 de dolari.
